Înființare firmă de IT în 2026: SRL sau PFA, taxele reale și al cui e codul pe care îl scrii
O firmă de IT se înființează în 2026, de regulă, în 3-5 zile lucrătoare, 100% online, cu un cost total de 852 lei pentru SRL sau 600 lei pentru PFA. Alegerea reală nu mai e „ce facilități prind”, pentru că scutirile pentru IT au fost eliminate complet de la 1 ianuarie 2025, ci ce structură te avantajează: SRL pe micro (impozit 1%, plafon 100.000 € din 2026, dividende 16%) sau PFA în sistem real. Iar pe lângă taxe, mai e o întrebare pe care aproape nimeni nu și-o pune la început: al cui e, juridic, codul pe care îl scrii.
- Scutirea de impozit pentru IT nu mai există din ianuarie 2025, nici la angajați, nici sub forma vreunei cote speciale pentru firmele de IT. Decizia se ia acum exclusiv pe structură, nu pe facilități.
- SRL pe micro în 2026: impozit 1% pe cifra de afaceri, dar plafonul scade la 100.000 €, cota de 3% dispare, iar dividendele se impozitează cu 16%; ca persoană fizică poți datora separat CASS, dacă atingi plafoanele.
- PFA: impozit 10% pe venitul net + CAS și CASS; mai simplu, banii sunt ai tăi direct, dar la venituri mari devine de regulă mai scump decât SRL-ul.
- Codul scris de angajați în exercitarea atribuțiilor aparține firmei (art. 74 din Legea 8/1996, dacă nu s-a convenit altfel); codul scris de colaboratori PFA/SRL NU e al tău fără cesiune scrisă.
- Costuri de înființare: 852 lei SRL (700 onorariu + 152 tarif de publicare în Monitorul Oficial) sau 600 lei PFA (fără taxe de registru), de regulă în 3-5 zile.
Andrei e programator în Cluj, angajat de șase ani la un studio de software. Luna trecută, un client din Olanda cu care a lucrat pe un proiect i-a propus direct: contract pe firma lui, 4.500 de euro pe lună, remote. Prima lui întrebare a fost cea clasică: „SRL sau PFA?”. A doua, după o seară de citit articole scrise în 2023: „mai există scutirea aia pentru IT sau nu?”. Iar a treia întrebare, cea pe care nu și-a pus-o încă, e de fapt cea mai scumpă dintre toate: al cui va fi codul pe care îl scrie de la 1 ale lunii.
Răspundem la toate trei în articolul ăsta, cu cifrele valabile în 2026, nu cu cele care circulă încă prin ghidurile vechi. Pentru că în IT s-au schimbat mai multe în ultimii doi ani decât în deceniul dinainte, și aproape toate în defavoarea celor care decid pe informații expirate.
Ce s-a schimbat pentru IT-iști: facilitățile au murit, decizia s-a mutat
Scutirea de impozit pe venit pentru angajații din IT, avantajul fiscal emblematic al industriei timp de aproape două decenii, nu mai există. A fost întâi plafonată în 2023, apoi eliminată complet începând cu veniturile lunii ianuarie 2025, prin OUG 156/2024, împreună cu facilitățile din construcții și agroalimentar. Statul a tot „ajustat” avantajul până când din el a rămas doar nostalgia.
Consecința practică e mai mare decât pare: dispariția scutirii a schimbat întrebarea. Până în 2024, mulți programatori rămâneau angajați tocmai pentru facilitate. Acum, comparația CIM versus firmă proprie se face pe cifre curate, iar cifrele din 2026 arată așa:
Atenție la detaliul pe care multe ghiduri, inclusiv ale concurenței, încă îl dau greșit: din 1 ianuarie 2026, microîntreprinderea are o singură cotă, 1%, iar plafonul a coborât de la 250.000 la 100.000 de euro. Vechea cotă de 3% „pentru IT” a dispărut odată cu plafonul intermediar. Peste 100.000 € cifră de afaceri treci automat la impozit pe profit de 16%, cu contabilitatea aferentă. Condiția-cheie a microîntreprinderii rămâne salariatul: cel puțin unul cu normă întreagă, care poți fi chiar tu.
SRL sau PFA pentru un programator în 2026: cifrele puse față în față
Nu există un răspuns universal, există un calcul. Îl punem în tabel, apoi îl traducem:
| Criteriu | SRL (micro) | PFA (sistem real) |
|---|---|---|
| Impozitarea activității | 1% din cifra de afaceri (plafon 100.000 €) | 10% din venitul net (venituri minus cheltuieli) |
| Contribuții | Salariul tău de administrator/angajat (cu taxele lui) + CASS la dividende peste plafoane | CAS 25% dacă venitul net atinge pragul de 12 salarii minime; CASS 10% la venitul net, plafonat la 72 de salarii minime |
| Cum iei banii | Salariu + dividende (16% impozit, trimestrial sau anual) | Direct: banii rămași după taxe sunt ai tăi |
| Răspundere | Firma răspunde cu patrimoniul ei; asociatul, ca regulă, doar cu aportul | Nelimitată, cu bunurile personale |
| Contabilitate | Obligatoriu contabil, lunar | Se poate ține singur (declarația unică) |
| Percepția clienților externi | Standard: B2B cu SRL e norma în outsourcing | Unii clienți corporate refuză PFA |
| Cost înființare la noi | 852 lei total, de regulă 3-5 zile | 600 lei, fără taxe de registru |
Traducerea pe scurt: la venituri mici și cheltuieli deductibile mari, PFA-ul rămâne simplu și onest. Pe măsură ce facturarea crește spre nivelul unui contract extern serios, SRL-ul pe micro iese de regulă în față, chiar și cu dividendele la 16%. Nu e însă o lege a naturii, ci un calcul cu mai multe rânduri: la micro plătești și salariatul obligatoriu, și contabilul, și CASS-ul la dividende peste plafoane, iar la PFA contează cât poți deduce real. Iar banii din SRL nu sunt ai tăi „când ai nevoie”: sunt ai firmei și ies ca salariu sau dividende, din profit. Cine vrea banii direct în cont, fără disciplina asta, e temperamental un om de PFA. Calculul complet, cu plafoanele pe 2026, l-am detaliat în ghidul despre taxele PFA în 2026 și în comparația PFA sau SRL.
O precizare la rândul „răspundere” din tabel, pentru că se citează des greșit: firma răspunde pentru datoriile ei cu tot patrimoniul ei, nu doar cu capitalul social; tu, ca asociat, riști ca regulă doar aportul, cu excepțiile reale (garanții personale, fraudă, răspunderea solidară față de ANAF) pe care le-am analizat în ghidul despre răspunderea asociatului în SRL.
Un detaliu care taie scurt discuția pentru unii: PFA-ul se oprește la 3 angajați și nu poate avea asociați. Dacă pornești studioul cu un coleg sau vezi echipă în viitorul apropiat, întrebarea nici nu se mai pune: SRL din prima zi.
Codurile CAEN pentru IT: ce alegi ca să acoperi ce facturezi
Codul CAEN (codul care descrie activitatea firmei) se alege la înființare și trebuie să acopere ce facturezi efectiv, altfel riști amendă pentru activitate neautorizată. În nomenclatorul actual (Rev. 3), acestea sunt codurile dintre care o firmă de IT își alege codul principal și, doar dacă activitatea o cere, unul sau două secundare:
| Cod | Ce acoperă | Pentru cine |
|---|---|---|
| 6210 | Realizarea softului la comandă (software orientat client) | Codul principal pentru development, outsourcing, freelancing B2B |
| 6220 | Consultanță în tehnologia informației și managementul mijloacelor de calcul | Consultanți, arhitecți de sistem, DevOps, management de infrastructură |
| 5821 | Editarea jocurilor de calculator | Studiouri de gaming, inclusiv mobile |
| 5829 | Editarea altor produse software | Produs propriu vândut pe licențe/abonamente (SaaS cu produs propriu) |
| 6290 | Alte servicii privind tehnologia informației | Plasa de siguranță pentru servicii IT care nu intră curat în celelalte |
Greșeala clasică: developer care își pune principal codul de consultanță (6220) pentru că „sună mai bine”, deși facturează development pur (6210). Codul principal trebuie să fie cel pe care se duce grosul facturării; ca secundare se trec doar codurile pe care le folosești real, nu tot nomenclatorul „ca să fie”. Cum funcționează exact alegerea și autorizarea am explicat în ghidul despre codul CAEN. Iar dacă modelul tău e SaaS, nu te baza automat doar pe 5829: în funcție de ce vinzi efectiv (licențe, găzduire, prelucrare de date), pot fi necesare și coduri suplimentare, pe care le stabilim la înființare pe modelul tău concret.
Al cui e codul pe care îl scrii? Întrebarea de care depinde tot business-ul
Aici ajungem la partea pe care niciun ghid de „înființare firmă IT” din piață nu o tratează, deși e singura care poate omorî afacerea cu totul. În dreptul românesc, autorul unui program pentru calculator e întotdeauna un om: persoana fizică ce l-a creat sau, la proiectele de echipă, coautorii. Iar soarta drepturilor patrimoniale depinde de UN singur lucru: ce relație juridică există între cel care scrie și cel care plătește.
Autor al unui program pentru calculator poate fi doar o persoană fizică, cea care l-a creat. În lipsa unei clauze contrare, drepturile patrimoniale asupra programelor create de angajați în exercitarea atribuțiilor de serviciu aparțin angajatorului (art. 74 din Legea 8/1996). Cesiunea dreptului de utilizare a unui program nu implică însă și transferul dreptului de autor: pentru asta e nevoie de contract de cesiune distinct.
Tradus pentru firma lui Andrei: codul scris de angajații tăi cu contract de muncă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, e al firmei, dacă în contract nu ați convenit altfel. Codul scris de colaboratorii tăi PFA sau SRL NU e al tău până nu semnează o cesiune scrisă a drepturilor patrimoniale; iar dacă prestatorul e un SRL, verifică și „lanțul drepturilor”: firma lui trebuie să fi dobândit ea însăși drepturile de la programatorii care au scris efectiv codul, altfel îți cedează ceva ce nu are. Iar codul pe care TU îl scrii pentru clientul tău rămâne, în lipsa cesiunii, al tău, ceea ce sună bine până când clientul serios îți trimite contractul lui de 40 de pagini care rezolvă exact asta. Ce se întâmplă când nimeni nu semnează nimic? Există un dosar care arată perfect:
Ce s-a întâmplat: O firmă românească de software, cu asociați români și italieni, a creat cu angajații ei un program propriu. Cei doi asociați italieni, care aveau și o firmă în Italia, au cerut programul și codul sursă „pentru un potențial client”. L-au primit pe încredere, fără niciun contract de cesiune. Firma italiană a modificat apoi numele din codul sursă, a redenumit programul și a început să-l vândă în interes propriu. Când românii au refuzat să semneze retroactiv cesiunea și au dat în judecată firma italiană, instanța română nici nu a mai ajuns la fond.
Ce a reținut instanța: Între părți nu s-a dovedit cu certitudine o relație contractuală privind realizarea și predarea programului, care ar fi putut atrage competența unei instanțe din România. S-a aplicat deci regula generală europeană: pârâtul se judecă la sediul lui, adică în Italia. Instanța română s-a declarat necompetentă și a respins acțiunea, fără să mai analizeze cine are dreptate pe fond.
Ce trebuie să reții: Legea cere formă scrisă pentru cesiunea drepturilor patrimoniale, iar codul care pleacă din firmă „pe încredere”, fără această hârtie, poate să nu se mai întoarcă niciodată. Dacă partenerul tău e o firmă străină, fără clauze de jurisdicție îți vei căuta dreptatea în altă țară, pe cheltuiala ta. Contractul de cesiune nu e birocrație, e actul de proprietate asupra produsului tău.
„SRL-ul” care e de fapt un salariu: riscul reîncadrării de care nu-ți spune nimeni
Scenariul clasic post-2025: angajatorul îți propune să „treci pe SRL” ca să compenseze dispariția facilităților, cu același program, același birou, același singur „client”. Fiscal arată bine pe hârtie. Tot fiscal e însă și ținta: ANAF poate reîncadra veniturile ca salariale atunci când relația de muncă e doar mascată în una comercială, iar reîncadrarea poate lovi și SRL-urile, nu doar PFA-urile. Criteriul nu e forma juridică aleasă, ci cum arată activitatea în fapt.
Ce cântărește în analiza independenței: ai libertatea să-ți alegi programul și locul de muncă sau ți le impune „clientul”? Lucrezi cu uneltele tale sau cu laptopul și licențele lui? Ai mai mulți clienți sau măcar dreptul real de a-i avea? Îți asumi un risc de afacere sau primești aceeași sumă fixă lunar, ca un salariu cu altă etichetă? În practică, cel mai des vedem exact tiparul periculos: un singur client, venit fix, program impus. Niciun criteriu izolat nu decide însă reîncadrarea: contează ansamblul relației, în special subordonarea. Nu înseamnă că B2B-ul cu fostul angajator e interzis, înseamnă că trebuie construit corect: contract pe livrabile, nu pe „8 ore”, libertate reală de organizare și, ideal, mai mult de un client în portofoliu.
Contractul B2B copiat după fișa postului: aceleași atribuții, același program, aceeași subordonare, doar antetul schimbat. E exact proba pe care o caută inspectorul la reîncadrare, iar diferența de taxe se recalculează retroactiv, cu dobânzi și penalități. Contractul B2B se scrie pe rezultate și livrabile, nu pe prezență.
Cât costă și cât durează înființarea firmei de IT
Partea administrativă e, sincer, cea mai simplă din tot articolul. Totul se face online, de oriunde, inclusiv din afara țării:
La SRL se adaugă capitalul social de minimum 500 de lei, care se depune în contul firmei și rămâne al firmei: primul ei ban de lucru, nu un cost pierdut. Tariful de publicare se achită abia după admiterea dosarului, pe nota de calcul emisă de registru.
De la tine trebuie doar: copie de buletin, dovada sediului social (poate fi apartamentul tău; pentru chirie cu proprietar care refuză acordul există găzduirea de sediu), 2-3 variante de nume și lista activităților, ca să alegem corect codurile CAEN. Restul dosarului, actul constitutiv cu clauzele potrivite, declarațiile, depunerea la ONRC și monitorizarea, e treaba noastră la fiecare dosar de înființare SRL cu verificare de avocat sau de înființare PFA. Din 2026, SRL-ul nou e obligat prin lege să aibă cont de plăți: termenul legal e de 60 de zile lucrătoare de la înmatriculare, dar recomandarea noastră e să-l deschizi din prima săptămână, chiar dacă prima factură mai are de așteptat.
Alege PFA dacă: ești la început, facturezi sume mici spre medii, vrei banii direct și administrare minimă, iar clienții tăi nu au pretenții de formă juridică.
Alege SRL dacă: ai contract extern sau facturare consistentă (la acest nivel, micro iese de regulă mai bine decât sistemul real), clienți corporate care cer B2B cu societate, planuri de echipă sau de produs propriu, ori vrei să separi patrimoniul firmei de al tău personal.
Rămâi pe CIM (deocamdată) dacă: singura ta „ofertă B2B” e propriul angajator, cu același program și aceleași sarcini. Aia nu e firmă, e un risc de reîncadrare cu taxe retroactive.
Și indiferent ce alegi: drepturile asupra codului se reglementează în scris, prin cesiune sau licență, după caz (valabil și cu semnătură electronică), în ambele direcții: cu colaboratorii tăi și cu clienții tăi. E singura clauză din acest articol care valorează cât tot business-ul.
Ai contractul pe masă și îți trebuie firma repede?
Îți spunem în prima discuție, gratuit, ce ți se potrivește: SRL sau PFA, ce coduri CAEN autorizăm și cum arată calendarul real. Apoi ne ocupăm noi de tot dosarul: firma ta de IT e funcțională, de regulă, în 3-5 zile, 100% online.
Întrebări frecvente despre firmele de IT
Mai există scutirea de impozit pentru IT?
Nu. Facilitățile fiscale pentru angajații din IT au fost plafonate în 2023 și eliminate complet începând cu veniturile lunii ianuarie 2025. În 2026 nu mai există un regim fiscal special pentru IT: firmele de software plătesc exact ca orice altă firmă, iar avantajele se construiesc din structură (micro, dividende planificate), nu din scutiri.
La 4.000-5.000 de euro facturați lunar, ce iese mai bine: SRL sau PFA?
La acest nivel, SRL-ul pe micro iese de regulă mai bine: 1% pe cifra de afaceri plus 16% pe dividende lasă în buzunar mai mult decât 10% pe venit net plus CAS și CASS la PFA. Calculul exact depinde însă de costul salariatului obligatoriu la micro, de cheltuielile tale deductibile și de cât vrei să scoți lunar din firmă, de asta prima discuție cu noi include și simularea asta.
Ce cod CAEN aleg pentru development?
Autorizăm doar codurile de care ai nevoie pentru ce facturezi acum: de regulă 6210 ca principal, plus cel mult unul sau două secundare dacă activitatea le cere real. Dacă apare mai târziu un proiect diferit, codul nou se adaugă simplu, printr-o mențiune la Registrul Comerțului.
Pot să-mi fac firmă și să facturez fostului angajator?
Legal, da, dar construit corect: contract pe livrabile și rezultate, libertate reală de organizare, ideal și alți clienți. Dacă păstrezi programul, biroul și sarcinile de angajat doar cu alt antet, ANAF poate reîncadra veniturile ca salariale, chiar și la SRL, cu recalcularea taxelor retroactiv.
Cine deține codul scris de un colaborator PFA al firmei mele?
Colaboratorul, până la proba contrarie. Regula din art. 74 din Legea 8/1996, care dă angajatorului drepturile asupra codului, se aplică doar angajaților cu contract de muncă. De la colaboratori PFA sau SRL, drepturile patrimoniale se dobândesc numai prin contract de cesiune scris; la un prestator SRL verifică și dacă firma lui a dobândit, la rândul ei, drepturile de la oamenii care au scris efectiv codul. Fără aceste hârtii, riști să nu dobândești drepturile de care depinde produsul „tău”.
Firma de IT nu se mai alege în 2026 după facilități, pentru că nu mai există. Se alege după cifre, după clienți și după două hârtii pe care le semnezi la început: actul constitutiv făcut corect și cesiunea codului. Contractul lui Andrei începe de la 1 ale lunii. Al tău de când?
📞 Sună acum: 0731 656 692 · 💬 Scrie pe WhatsApp
Articol scris și revizuit juridic. Actualizat: iulie 2026. Profil oficial: Tabloul avocaților barou.
One thought on “Înființare firmă de IT în 2026: SRL sau PFA, taxele reale și al cui e codul pe care îl scrii”