Infiintare PFA

Sediul PFA acasă: ce act îți trebuie și când ai nevoie de acordul vecinilor

Revizuit juridic de av. Mara Cristian · actualizat la

Da, îți poți pune sediul PFA în apartamentul sau în casa în care locuiești, chiar dacă nu ești proprietar. Registrul Comerțului îți cere un act care dă PFA-ului dreptul de folosință asupra imobilului: de regulă un comodat semnat de proprietar, chiar dacă proprietarul ești tu, sau un contract de închiriere făcut pentru PFA. Acordul vecinilor nu îți trebuie decât dacă folosești efectiv locuința pentru activitate.

Un detaliu de termeni, pe care multe ghiduri îl greșesc: la PFA se numește sediu profesional, nu sediu social; „sediul social” e al societăților (art. 2 lit. j^1 din OUG 44/2008).

Pe scurt
  • Sediul PFA acasă e legal și foarte des întâlnit. Dovada: un comodat semnat de proprietar, cu termen precis, sau o închiriere făcută pentru PFA.
  • Nu lucrezi efectiv acasă? Depui doar o declarație pe propria răspundere. Fără acordul vecinilor, fără avizul asociației.
  • Folosești efectiv locuința pentru activitate? La bloc, pentru sediul sau punctul de lucru la care se desfășoară activitate economică îți trebuie avizul comitetului executiv și acordul scris al vecinilor direct afectați, iar suprafața folosită se impozitează nerezidențial. Destinația de locuință a imobilului nu se schimbă.
  • Taxa la Registru: 0 lei pentru stabilirea sau schimbarea sediului PFA, fără Monitorul Oficial.
  • Nu ai nicio adresă de folosit? Există găzduirea de sediu, la noi 700 lei pe an.

Ce act îți trebuie pentru sediul PFA acasă?

Un înscris care dă PFA-ului dreptul de folosință asupra imobilului. În practică, pentru sediul acasă, asta înseamnă aproape mereu un contract de comodat sau unul de închiriere făcut pentru PFA, iar forma depinde de situația ta.

Ce act folosești, după situația ta
  • Apartamentul sau casa ta: un contract de comodat între tine, ca proprietar, și PFA-ul în curs de înființare. Atât; Registrul nu îți cere actul de proprietate. De ce comodat, dacă locuința e a ta? Pentru că imobilul e al tău ca persoană fizică, iar PFA-ul, care la înființare nici nu există încă, are nevoie de propriul drept de folosință. Extrasul de carte funciară se depune doar dacă imobilul figurează pe PFA, situație rară, posibilă numai la mutarea sediului.
  • Locuința părinților sau a partenerului: un contract de comodat semnat de proprietar, cu termen precis. Îl redactăm noi, inclus în onorariu, atât la înființare, cât și la mutarea sediului.
  • Stai cu chirie: un act separat, semnat de proprietar pentru PFA: comodat sau închiriere pe PFA, cu mențiunea expresă că acolo se stabilește sediul. Contractul tău de chirie nu te ajută: e semnat de tine, ca persoană fizică, pentru locuit.
  • Casă la curte, fără asociație de proprietari: același act de folosință; discuția despre vecini de mai jos nici nu se pune.
Din practica noastră

Trei lucruri opresc cel mai des dosarele de sediu:

  • Actul fără termen precis. Registrul nu primește un comodat „pe durată nedeterminată”.
  • Contractul care începe în viitor. Vin oameni cu un contract care intră în vigoare peste o lună sau trei și vor să depună dosarul acum. Nu merge: la data depunerii, dreptul de folosință trebuie să fie deja în curs.
  • Închirierea fără mențiunea despre sediu. În contractul de închiriere trebuie scris expres că la acea adresă se stabilește sediul firmei; fără mențiunea asta, dosarul nu trece de Registrul Comerțului.
Ce spune legea

Art. 9 alin. (2) din OUG 44/2008: pentru stabilirea sediului profesional sau a punctelor de lucru, titularul PFA prezintă înscrisul care atestă dreptul de folosință asupra imobilului cu destinație de sediu profesional sau punct de lucru. vezi textul OUG 44/2008

Despre ce trebuie să conțină comodatul ca să treacă de Registru am scris separat, în ghidul despre contractul de comodat.

Când ai nevoie de acordul vecinilor?

Regula e simplă: sediul PFA se poate înscrie fără acordul vecinilor și fără avizul asociației dacă depui o declarație pe propria răspundere că la sediu nu se desfășoară activitate economică (art. 9 alin. (2^1) din OUG 44/2008). Asta e singura hârtie cerută, iar la majoritatea dosarelor de sediu acasă pe care le depunem, ea e tot ce trebuie.

Acordul vecinilor intră în discuție abia când activitatea de la adresă îi atinge pe ceilalți din bloc. Logica legii: unde vin mulți oameni, se vorbește mai tare, se fumează la intrare, se face mizerie, se ocupă scara și parcarea. Vecinii renunță, prin acord, la o parte din liniștea și curățenia lor, așa că li se cere să o facă în scris. De aceea acordul nu poate fi evitat la un magazin la parterul blocului, la un salon de coafură, la un cabinet cu program de clienți, la cursuri cu participanți, la producție sau depozitare de marfă.

Munca la laptop, într-o cameră, cum e în IT, marketing, consultanță, contabilitate sau traduceri, nu produce nimic din cele de mai sus: nimeni nu vine, nimeni nu simte diferența față de un vecin care lucrează de acasă pentru un angajator. Apartamentul rămâne locuință. Dacă nu ești sigur în care situație e activitatea ta, întreabă-ne înainte să semnezi orice declarație; prima discuție e gratuită.

Ce spune legea

Art. 40 din Legea 196/2018: schimbarea destinației locuinței se poate face numai cu avizul scris al comitetului executiv al asociației și cu acordul scris, prealabil, al proprietarilor direct afectați cu care se învecinează, pe plan orizontal și pe plan vertical. Împreună cu acordul, vecinii și proprietarul semnează o convenție despre activitatea desfășurată și numărul de persoane. vezi textul Legii 196/2018

Acordul vecinilor e același lucru cu schimbarea destinației locuinței?

Nu. Acordul pe care îl depui la Registru îți permite să desfășori activitate la adresă, dar imobilul rămâne locuință în acte și în cartea funciară. Se ia pentru acel sediu sau punct de lucru; la următorul îl ceri din nou, iar vecinii, nemulțumiți de experiența anterioară, pot să nu îl mai dea.

Schimbarea propriu-zisă a destinației, din locuință în spațiu cu altă destinație, se înscrie în cartea funciară, printr-o procedură separată, cu acte la primărie și la cartea funciară. Cere același aviz și același acord al vecinilor, dar o singură dată. După aceea înregistrezi acolo sedii și puncte de lucru fără să mai aduni semnături.

O notă de atenție: OUG 44/2008 și chiar pagina de îndrumare a ONRC trimit încă la Legea 230/2007, abrogată din 2018. Regulile de azi sunt cele din art. 40 din Legea 196/2018, citate mai sus.

Lecția din instanță

Ce s-a întâmplat: proprietarii unui apartament dintr-un bloc au vrut să-l închirieze în regim hotelier și aveau nevoie, pentru clasificarea turistică, de acordul vecinilor. O vecină a refuzat. Proprietarii au cerut instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de acordul ei.

Ce a reținut instanța: folosirea locuinței în regim hotelier e o schimbare de destinație, iar art. 40 din Legea 196/2018 cere avizul comitetului executiv și acordul scris, prealabil, al vecinilor direct afectați. Refuzul vecinei nu era un moft: persoane străine ar fi folosit constant imobilul. Cererea a fost respinsă; instanța nu a ținut loc de acordul vecinului.

Ce trebuie să reții: când activitatea îi afectează real pe vecini, refuzul lor justificat te poate bloca, iar instanța nu l-a înlocuit, în acest caz, cu o semnătură din oficiu. Dacă la sediu nu desfășori activitate, nu depinzi de acordul nimănui.

Judecătoria Odorheiu Secuiesc · sentința nr. 2457 din 15 iulie 2026, pronunțată la fond, cu drept de apel

Crește impozitul pe apartament dacă pui sediul PFA acasă?

Nu, dacă la adresă nu se desfășoară nicio activitate economică: impozitul rămâne cel de locuință (art. 459 alin. (2) din Codul fiscal).

Dacă folosești efectiv o parte din locuință pentru activitate, clădirea devine cu destinație mixtă: suprafața folosită, pe care o indici printr-o declarație pe propria răspundere, se impozitează nerezidențial, iar restul locuinței rămâne la impozitul obișnuit (art. 459 alin. (1)). Atenție dacă nu declari suprafața nerezidențială: impozitul se calculează cu 0,3% pe valoarea întregii clădiri (art. 459 alin. (3)). Din practică: fă formalitățile și la primărie, nu doar la Registru, altfel primăria recalculează ea, cu diferențe în urmă. vezi textul Codului fiscal

Cum înregistrezi sediul PFA la Registrul Comerțului?

Simplu și fără taxe. La înființare, sediul se declară prin cererea de înregistrare, însoțită de actul de folosință și, după caz, de declarația că la sediu nu se desfășoară activitate.

La schimbarea sediului, depui o cerere de mențiuni cu aceleași acte.

Pentru înregistrare și mențiuni la PFA nu se percep taxe și tarife (art. 44 din Legea 265/2022) și nu există publicare în Monitorul Oficial. Cererea se depune online sau la oricare oficiu al registrului, iar termenul legal de soluționare e de o zi lucrătoare. Dosarul îl putem pregăti și depune noi, de la distanță, oriunde ai sediul în România; pașii și costul sunt pe pagina despre înființarea PFA cu avocat.

Îți deschizi PFA și nu știi ce să treci la sediu?

Înființăm PFA-ul cu 600 de lei onorariu, iar comodatul pentru sediu îl redactăm noi, inclus în preț, cu termenul și clauzele pe care le cere Registrul. Prima discuție e gratuită.

Poți avea sediul PFA în alt oraș decât domiciliul? Dar la aceeași adresă cu un SRL?

Da, la amândouă. Sediul profesional nu trebuie să coincidă cu domiciliul din buletin: poți locui într-un oraș și avea sediul PFA în altul, iar cererea se poate depune la oricare oficiu al registrului comerțului (art. 85 din Legea 265/2022). Sediul e adresa oficială, nu locul unde muncești. Dacă ai un spațiu al tău în care desfășori activitatea, un atelier sau un birou, acela se înregistrează ca punct de lucru; lucrul la sediile clienților nu îți cere niciun punct de lucru.

La aceeași adresă pot sta, în același timp, domiciliul tău, sediul PFA-ului și sediul unui SRL. Dacă ai și firmă, regulile pentru ea sunt puțin diferite; le-am explicat în ghidul despre sediul social al firmei.

Nu ai nicio adresă pe care să o poți folosi?

Se întâmplă des: stai în chirie și proprietarul refuză mențiunea despre sediu, sau nu vrei adresa personală în registrul public. Soluția e găzduirea sediului: PFA-ul primește o adresă de sediu printr-un contract de găzduire, iar corespondența e preluată acolo. La noi, găzduirea sediului costă 700 de lei pe an, cu corespondența scanată și trimisă pe e-mail.

O precizare: facilitatea stabilirii temporare a sediului la sediul profesional al unui avocat, din legea profesiei, e scrisă pentru societăți, nu pentru PFA. Găzduirea de care vorbim aici e altceva: un contract comercial de găzduire, care îți dă dreptul de folosință asupra adresei, și e disponibilă și pentru PFA.

Ce se întâmplă când expiră actul de sediu?

Rămâi cu un sediu neacoperit de un drept de folosință valabil, iar asta trebuie reparată repede, printr-o prelungire a valabilității sediului sau un act nou înregistrat la Registru. Inactivarea fiscală pentru sediul expirat e prevăzută expres pentru sediul social al societăților (art. 92 alin. (1) lit. g) din Codul de procedură fiscală). La PFA, inactivarea vine cel mai des din nedepunerea declarațiilor sau din faptul că ANAF nu te găsește la domiciliul fiscal declarat. Cu un sediu expirat și neactualizat, corespondența ANAF nu mai ajunge la tine, iar de aici până la inactivare e un pas; între timp ai probleme și la bancă. Ce înseamnă inactivarea fiscală și cum se iese din ea am explicat în ghidul despre firma fără activitate. vezi textul Codului de procedură fiscală

Din practica noastră

Clienților noștri le punem în calendar un reminder cu 15 zile înainte să expire actul de sediu și îi sunăm, pentru că nimeni altcineva nu te anunță: nici Registrul, nici ANAF. Prelungirea făcută la timp e o mențiune simplă; sediul expirat descoperit târziu înseamnă inactivare și acte în regim de urgență.

Greșeli frecvente la sediul PFA

Greșeli frecvente
  • „Sediu social” în actele PFA. Termenul corect e sediu profesional; în acte, denumirile greșite aduc cereri de completare.
  • Acord de la vecini cerut degeaba când la sediu nu se desfășoară activitate, sau, invers, activitate pornită acasă fără acordul lor.
  • Actul de sediu lăsat să expire. Rămâi cu date neactualizate în registre, iar drumul spre inactivarea fiscală se scurtează.
  • Confuzia dintre sediu și punct de lucru. Sediul e adresa oficială; un spațiu al tău în care lucrezi efectiv se înregistrează separat, ca punct de lucru.

Vrei sediul rezolvat corect din prima?

Îți spunem ce act se potrivește situației tale, îl redactăm și depunem mențiunea la Registru. Iar dacă nu ai nicio adresă, îți oferim găzduirea sediului cu 700 de lei pe an.

Întrebări frecvente despre sediul PFA

Pot pune sediul PFA în apartamentul în care locuiesc?

Da. Îți trebuie un act care dă PFA-ului dreptul de folosință: un comodat semnat de proprietar, cu termen precis, chiar dacă proprietarul ești tu, sau un contract de închiriere făcut pentru PFA, cu mențiunea despre sediu.

Am nevoie de acordul vecinilor pentru sediul PFA?

Doar dacă desfășori efectiv activitate la sediu. Dacă nu, depui o declarație pe propria răspundere și nu ai nevoie nici de acordul vecinilor, nici de avizul asociației (art. 9 alin. (2^1) din OUG 44/2008).

Stau cu chirie. Pot pune sediul PFA în apartament?

Da, dar nu cu contractul tău de chirie, care e pe tine, pentru locuit. Proprietarul semnează un act separat pentru PFA, comodat sau închiriere, cu mențiunea expresă că la acea adresă se stabilește sediul. Fără această mențiune, Registrul respinge dosarul.

Crește impozitul pe locuință dacă am sediul PFA acasă?

Nu, dacă la adresă nu se desfășoară activitate economică. Dacă folosești efectiv o parte din locuință, suprafața declarată se impozitează nerezidențial, iar restul rămâne la impozitul de locuință; nedeclarată, toată clădirea se impozitează cu 0,3%.

Pot avea sediul PFA în alt oraș decât cel de domiciliu?

Da. Sediul profesional nu trebuie să coincidă cu domiciliul, iar cererea se poate depune la oricare oficiu al registrului comerțului.

Pot avea PFA și SRL la aceeași adresă?

Da. Aceeași adresă poate fi, simultan, domiciliul tău, sediul profesional al PFA-ului și sediul social al unui SRL, fiecare cu actul lui de folosință.

Ce fac dacă nu am nicio adresă pentru sediu?

Folosești găzduirea de sediu: primești o adresă printr-un contract de găzduire, cu corespondența preluată acolo. La noi costă 700 de lei pe an. Sediul la cabinetul de avocat nu e o variantă pentru PFA.

av. Mara Cristian, avocat coordonator
av. Mara Cristian
Avocat coordonator · membru al Baroului din 2012 (definitiv din 2014) · 14 ani de experiență

Articol scris și revizuit juridic. Redactez și depun la Registrul Comerțului dosare de înființare PFA și mențiuni de sediu. Profil oficial: Tabloul avocaților barou.