Taxele datorate pentru un salariat în România

Last modified date

Comments: 0

Taxe salariat / angajat: dacă vrei să îți înființezi o firmă și vrei să determini cuantumul total al taxelor pe care le datorezi, atunci trebuie să ai în vedere, în situația în care vei avea angajați, și sumele datorate la bugetul de stat pentru aceștia.

Contribuțiile datorate pentru un salariat

Toate firmele trebuie să rețină și să plătească către Casa Județeană de Asigurări de Sănătate pentru fiecare angajat următoarele sume:

  • 25% – contribuția de asigurări sociale (CAS), care va fi reținută de către angajator și virată mai departe, fiind suportată de angajat;
  • 10% – contribuția lunară pentru asigurările sociale de sănătate (CASS) a persoanei asigurate, sub forma cotei amintite, cotă care se aplică veniturilor din salarii pentru angajați, astfel că se suportă de acesta, însă este reținută și plătită de angajator;
  • 2,5% – contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM), o cotă de 2,25%, care este suportată integral de angajator;
  • 10% – impozit pe veniturile din salarii, suportat de către angajator și care se aplică venitului net salarial, adică prin scăderea tuturor contribuțiilor sociale obligatorii unei luni, datorate potrivit legii din România.

Toate aceste sume se duc către sistemul de pensii, cel medical și cel de învățământ, fiind cunoscut faptul că învățământul și serviciile medicale sunt gratuite, în anumite limite. La acestea se mai adaugă contribuțiile pentru șomaj și ajutoare sociale.

Când se declară și virează sumele CAS, CASS, CAM

Contribuțiile sociale amintite se declară și achită către bugetul de stat până cel târziu data de 25 a lunii următoare celei în care trebuie plătite salariile, iar de toată această operațiune se ocupă angajatorul.

După ce sunt achitate toate aceste contribuții se aplică cota de 10%, reprezentând impozit pe venit.

Salariul minim pe economie al unui angajat din 2023 este de 3.000 lei, brut

La data publicării materialului salariul minim brut pe țară este de 2.550 lei, însă de la 1 ianuarie 2023, acesta se majorează la suma de 3.000 lei.

Dacă un angajat va avea un salariu de 3.000 lei, ar urma să primească în mână suma de 1.774 lei raportat la salariul minim pe economice și va ajunge să plătească un total de 3.068 lei.

Din 1 iunie 2022 a intrat o in vigoare legea care reglementează cadrul de aplicare al pachetului „Sprijin pentru România”, în baza căreia angajatorul / antreprenorul poate majora voluntar nivelul salariului de bază lunar brut cu suma de 200 lei, adică 3.200 lei, sumă care va fi scutită de taxe.

Contractul individual de muncă

Contractul individual de muncă este un contract la fel ca celelalte, dar cu particularitățile sale care rezultă din definiția oferită de lege:

Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu.”

Codul muncii, art. 10

Așadar, după cum rezultă chiar din lege, calitatea de salariat se dobândește prin semnarea unui contract individual din muncă care presupune asumarea obligației de a presta munca în schimbul unei sume de bani.

Este de bine de știut că acest contract se poate încheia și pe o perioadă determinată, însă între același părți nu se pot încheia mai mult de 3 contracte individuale de muncă pe perioadă determinată, existând și alte condiții care trebuie îndeplinite.

Contractul de colaborare

O altă variantă folosită în practică de către companii este să propună semnarea unui contract de colaborare sau de prestări de servicii celui care urmează să presteze munca ca și persoana fizică autorizată (PFA).

De ce procedează așa? Pentru că în multe situații taxele sunt mai mici și, pe de altă parte, salariatului îi sunt recunoscute, prin Codul muncii, o serie de drepturi pe care compania trebuie să îi le respecte, cum este de pildă, dreptul de a demisiona. Ceea ce însemnă că un salariat poate să „închidă” din proprie inițiativă un contract de muncă. În schimb, firma nu poate „renunța” după propria voință la serviciile unui salariat decât în anumite condiții care în practică s-a dovedit că nu sunt simplu de atins.

Nimic ilegal dacă se respectă caracterul ocazional al acestei relații, altfel desigur că există o expunere pentru că fiscul poate veni în control și să procedeze la recalificarea contractului de muncă în contract individual de muncă și să solicite diferența de taxe și penalitățile aferente..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Post comment