Nerespectarea majorității absolute SRL, hotărâre pronunțată de Tribunalul Timiș

Într-o cauză pe care a soluționat-o, instanța din Timișoara, a anulat o hotărâre a unui SRL pentru motivul nerespectării criteriului majorității absolute a părților sociale și a capitalului social.

Ghid:

• ce este majoritatea absolută părților sociale și a capitalului social;
• dreptul la informare al unui asociat dintr-un SRL;
• obligația administratorului de a comunica asociatului situația financiară și raportul său cu privire la administrator;

Stare de fapt

Reclamanta a arătat că a dobândit calitatea de asociat al (…) SRL la data de 15.05.2018, structura capitalului social fiind următoarea: (…) deţine 65.57% din capitalul social, iar (…) deţine 34.43% din capitalul social.

A arătat reclamanta că relaţia de asociere dintre cei doi asociaţi nu a fost una benefică în ceea ce o priveşte, deoarece, la scurt timp după momentul în care a decis sa devină asociat în cadrul societăţii (…) SRL a constatat faptul ca asociatul majoritar – care îndeplineşte şi funcţia de administrator – a săvârşit o serie de acte frauduloase, în detrimentul asociatului minoritar şi al societăţii.

Având aceste suspiciuni asociatul minoritar i-a solicitat asociatului majoritar și administrator, situația financiară a anului 2021 și alte documente, iar asociatul majoritar a refuzat să comunice documentele.

Între timp, asociatul majoritar a convocat adunarea generală a asociaților SRL în 09.06.2022 şi respectiv în 10.06.2022.

Poziția reclamantului (asociat minoritar)

În condiţiile refuzului asociatului majoritar şi administrator (…) de a da curs solicitării în sensul de comunica documentele solicitate la data de 08.06.2022 şi de a convoca (…) pentru o data ulterioara, acesta a solicitat exprimarea votului cu privire la fiecare dintre punctele de pe ordinea de zi, în absenţa oricărei dezbateri asupra acestora conform celor specificate chiar în Convocatorul şedinţei, votul exprimat de reclamantă fiind unul negativ.

În susţinerea nulităţii hotărârilor adoptate în cadrul Adunării Generale a Asociaţilor din data de 10.06.2022, reclamanta a indicat următoarele motive:

a. Nerespectarea obligaţiei de informare a asociaţilor cu privire la conţinutul punctelor de pe ordinea de zi asupra cărora se solicita exprimarea votului;

b. Nerespectarea ordinii de zi a şedinţei (…)

• Prezentarea şi aprobarea raportului de gestiune al administratorului unic şi descărcarea de gestiune pentru exerciţiul financiar 2021;
• Prezentarea, dezbaterea şi aprobarea bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierderi pentru exerciţiul financiar 2021;
• Prezentarea, dezbaterea şi aprobarea situaţiilor financiare pentru anul financiar 2021”
• În considerarea acestor puncte de pe ordinea de zi, având în vedere ca nu i se comunicaseră informaţiile financiare solicitate, reclamanta arată că s-a deplasat la sediul (…) SRL în data de 10.06.2022 însoţită de avocat (…) şi de mandatar cu procura speciala (…) care, fiind de profesie economist, putea asista pe reclamantă cu privire la aspectele financiar-contabile pe care administratorul (…) urma sa le prezinte, iar ulterior sa fie dezbătute în cadrul şedinţei.

Administratorul (…) asistat de avocat (…) nu a permis însă accesul în incinta societăţii a mandatarului reclamantei, solicitând chiar intervenţia organelor de politie, fapt ce se poate dovedi prin fisa de intervenţie a incidentului apelat la 112 în 10.06.2022 ora 12.

Mai arată reclamanta că procesul verbal al şedinţei din 10.06.2022 a fost redactat înainte de ajungerea sa la sediul societăţii, i s-a spus ca acelui format nu i se pot aduce modificări, ca trebuie doar sa exprime votul pozitiv sau negativ la punctele de pe ordinea de zi şi ca administratorul (…) nu va face nicio prezentare şi nu va exista nicio dezbatere cu privire la ordinea de zi.

c. Nerespectarea cerinţei întrunirii majorităţii absolute a asociaţilor şi părţilor sociale la adoptarea hotărârilor, condiție de cvorum stabilită prin actul constitutiv.

Important: Or, în cazul unei societăţi cu răspundere limitată cu 2 asociaţi, majoritatea absolută înseamnă votul ambilor asociaţi, indiferent de ponderea din capitalul social deţinută de aceştia.

Reclamanta a agreat asocierea cu pârâtul (…) în anul 2018 sub condiţia de a avea o putere de decizie egală cu cea a asociatului (…), chiar dacă ponderea deţinuta în societate era mai redusa. Altfel spus, a acceptat o cota de participare mai redusa, însă dat fiind faptul ca iniţiativa asocierii a venit din partea pârâtului (…) (care dorea sa dezvolte afacerea însă nu dispunea de fondurile necesare), reclamanta a  solicitat expres acordarea unui drept de vot egal cu cel al acestuia.

Acesta este motivul pentru care în actul constitutiv s-a specificat ca toate hotărârile care nu privesc modificarea actelor constitutive sa se adopte doar prin votul ambilor asociaţi, folosindu-se în acest sens expresia „prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaţilor şi părţilor sociale”

Reclamanta consideră că adoptarea hotărârilor în cadrul ### din 10.06.2022 prin votul exclusiv al pârâtului (…) atrage nulitatea absolută a acestora, raportat la prevederile art.5.1. din actul constitutiv.

d. Nulitatea hotărârii ca urmare a abuzului de majoritate și a conflictului de interese, existente la adoptarea hotărârii.

Acţionarii trebuie să îşi exercite drepturile cu bună credinţă, cu respectarea drepturilor şi a intereselor legitime ale societăţii şi ale celorlalţi acţionari”,  reclamanta arată că asociatul majoritar (…) a adoptat prin votul său exclusiv hotărâri prin care a aprobat situaţiile financiare întocmite chiar de acesta, şi-a aprobat propriul raport de gestiune şi şi-a acordat sieşi descărcare de gestiune, situaţie cu atât mai grava cu atât pe rolul instanţelor se găseşte acţiunea în excluderea acestuia ce formează obiectul dosarului nr. (…)/30/2020, dar şi plângerea penală indicată anterior.

Reclamanta consideră că este vorba de încălcări vădite a prevederilor art.193 al.2 teza II, care dispun expres că un asociat nu poate exercita dreptul său de vot în deliberările adunărilor asociaţilor referitoare la actele juridice încheiate intre el şi societate.

Or, situaţiile financiare întocmite de acesta, raportul său de gestiune şi descărcarea de gestiune a administratorului reprezintă acte juridice în care asociatul – administrator (…) are un interes personal, contrar celui al societăţii şi cu privire la care, pe cale de consecinţă, nu este îndreptăţit să exprime vot în cadrul (…).

Aprobarea unor situaţii financiare şi acordarea descărcării de gestiune a administratorului (fie ca acesta este sau nu şi asociat) reprezintă o chestiune de interes major pentru societate, în condiţiile în care votul favorabil exprimat din eroare sau în absenţa unei depline edificări asupra conţinutului şi implicaţiilor acestora, poate limita ulterior dreptul de a acţiona în justiţie respectivul administrator pentru daunele cauzate societăţii.

Acesta este şi motivul pentru care situaţiile financiare şi rapoartele administratorilor trebuie sa fie puse la dispoziţia asociaţilor începând cu data convocării (…), inclusiv prin publicarea pe pagina de internet a societăţi, în condiţii de deplina transparenţă.

Mai mult, arată reclamanta, poziţia sa exprimată în cadrul (…) a cărei anulare formează obiectul prezentului dosar a fost în principal în sensul prorogării discutării punctelor de pe ordinea de zi la o data ulterioară, după comunicarea tuturor informaţiilor financiare (sub forma unor înscrisuri care sa fie asumate prin semnătură de către administratorul (…)) şi acordarea unui termen rezonabil (legal, de minim 10 zile) pentru analizarea acestora împreună cu o persoana de specialitate (expert contabil).

Asociatul majoritar (…) nu a dorit ca reclamanta să aibă  posibilitatea sa analizeze respectivele situaţii financiare, astfel încât să poată constata în ce măsura administratorul a întreprins acte sau operaţiuni contrare intereselor societăţii (…) SRL, astfel încât, în abuz de majoritate şi conflict de interese, acesta a aprobat situaţiile financiare întocmite chiar de el, propriul sau raport de gestiune şi şi-a acordat sieşi descărcarea de gestiune.

Poziția pârâtului (asociatul majoritar)

Astfel, în cazul societății cu răspundere limitată, pentru luarea hotărârilor, legea impune regula dublei majorități, în sensul că adunarea generală poate decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaților, dar și a părților sociale, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel.

Majoritatea absolută a asociaților și a părților sociale înseamnă cel puțin jumătate plus unu din numărul total al asociaților și din numărul total al voturilor existente, o parte socială dând dreptul la un vot, conform art. 193 alin. 1 din Legea nr. 31/1990.

În cazul neîntrunirii cvorumului de prezenta necesar în vederea adoptării valabile a hotărârilor ce nu au ca obiect modificarea actului constitutiv, adunarea generala a asociaţilor poate fi reconvocată la o dată ulterioară, dată la care hotărârea poate fi adoptată indiferent care este numărul de asociaţi sau partea din capitalul social prezent sau reprezentat, cu păstrarea însă a regulii ce instituie dubla majoritate de asociaţi şi părţi sociale în adoptarea hotărârilor.

Se reţine că, în interpretarea dispoziţiilor legale, la a doua convocare nu se mai impune dubla majoritate absolută, ci se impune dubla majoritate simplă, singura diferenţa adusa de art. 193 alin. (3) fiind înlocuirea criteriului pe baza căruia se calculează dubla majoritate: la a doua convocare, criteriul este cel al prezenţei la adunare, iar nu acela al totalului asociaţilor şi părţilor sociale.

Soluția instanței

Tribunalul constată că apărarea pârâtei este neîntemeiată, întrucât dispozițiile art. 193 din Legea nr. 31/1990,  instituie regula că, la a doua convocare,  hotărârea poate fi adoptată indiferent care este numărul de asociaţi sau partea din capitalul social prezent sau reprezentat, cu păstrarea dublei majorităţi de asociaţi şi părţi sociale în adoptarea hotărârilor.

Se reține că nerespectarea normelor legale care reglementează condițiile pentru deliberare și decizie în adunarea asociaților, se sancționează cu nulitatea absolută a hotărârii, raportat la caracterul imperativ al acestora.

În conformitate cu art. 132 alin. (2) și (3) din Legea nr. 31/1990, hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acţionarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei. Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acţiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată şi de orice persoană interesată.

În acest context, este inutilă analiza cu privire la nerespectare ordinii de zi sub aspectul prezentării şi dezbaterii punctelor de pe ordinea de zi sau nulitatea hotărârii ca urmare a abuzului de majoritate şi a conflictului de interese, precum şi a încălcările prevederilor art. 195 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, deoarece s-a stabilit clar că hotărârea atacată este nulă, astfel că nu se mai impune  examinarea efectelor acesteia.

Firma Mea este aici pentru a te ajuta! Oferim servicii de consultanță de înaltă calitate, adaptate nevoilor specifice ale companiei tale. Echipa noastră este aici pentru a te ajuta!

Nu ezita, contactează-ne!