Fuziune / divizare firmă – necesitatea formei autentice a actului constitutiv și a hotărârii AGA

Forma autentică a actului constitutiv, dar și a hotărârii adunării generale a asociaților este obligatorie când printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un imobil.

Ce a decis o instanță cu privire la acest aspect?

Tribunalul București

Tribunalul București a respins cererea de divizare formulată de o societate comercială întrucât actul constitutiv nu a fost autentificat cu toate că firma dobândea un imobil ca efect al divizării.

Conform Tribunalului, potrivit articolului 236 alineatul (3) din Codul Civil, divizarea parțială presupune desprinderea unei părți din patrimoniul unei persoane juridice și transferul acesteia către una sau mai multe persoane juridice existente sau care urmează să fie înființate. De asemenea, potrivit articolului 242 alineatul (3) din același act normativ, în cazul bunurilor imobile care sunt transferate, dreptul de proprietate și alte drepturi reale se dobândesc numai prin înregistrarea în cartea funciară, în baza actului de reorganizare încheiat în formă autentică sau, după caz, a actului administrativ prin care s-a dispus reorganizarea. În ambele situații este necesar și certificatul de înregistrare a persoanei juridice nou înființate.

În plus, tribunalul a adus în atenție și dispozițiile articolului 1.244 din Codul Civil din 2009, conform cărora, cu excepția altor cazuri prevăzute de lege, convențiile care transferă sau constituie drepturi reale care urmează a fi înregistrate în cartea funciară trebuie să fie încheiate prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute.

Conform constatărilor Tribunalului, Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Asociaţilor nr. 4 din 16 februarie 2018, care constituie actul de reorganizare (divizare) a societății, nu a fost întocmită în formă autentică, aşa cum este prevăzut de lege. În plus, hotărârea nu a specificat care sunt bunurile imobile care urmează să fie transferate în patrimoniul societăţilor comerciale care urmau să fie înfiinţate în urma divizării, deşi Proiectul de divizare totală preconiza transferul dreptului de proprietate asupra unor terenuri şi construcţii către societăţile ce urmau să fie înfiinţate, conform precizărilor din dosar. Această situație contravine prevederilor art. 1.244 din Codul Civil din 2009, care impune încheierea prin înscris autentic, sub sancţiunea nulităţii absolute, a convențiilor care strămută sau constituie drepturi reale ce urmează a fi înscrise în cartea funciară, cu excepția altor cazuri prevăzute de lege.

Conform constatărilor tribunalului, pentru a permite transferul unor bunuri imobile din patrimoniul firmei către societățile ce urmau să fie înființate, era necesară adoptarea Hotărârii Adunării Generale în formă autentică. Mai mult decât atât, în această hotărâre trebuiau identificate și specificate toate bunurile imobile care urmau să facă obiectul transferului.

Curtea de apel București

Firma a declarat apel împotriva soluției tribunalului, însă curtea de apel a dispus respingerea acestuia, astfel că soluția este definitivă și obligatorie pentru societate.

Pentru a emite această hotărâre, instanța de apel a considerat că trebuie să ia în considerare prevederile art. 5 alin. (6) lit. a), art. 239 alin. (1) și art. 204 din Legea nr. 31/1990, care stabilesc că fuziunea sau divizarea este hotărâtă de fiecare societate în parte, în conformitate cu prevederile actului constitutiv al societății, iar forma autentică a actului constitutiv este obligatorie atunci când printre aporturile aduse capitalului social se află un imobil.

Din declarațiile făcute de partea apelantă, a rezultat că, în urma divizării societății, se vor transfera către societățile comerciale care urmează să fie înființate mai multe imobile, astfel încât este necesară întocmirea hotărârii adunării generale în formă autentică, conform cerințelor legale.

Astfel, în lipsa unei hotărâri AGA în formă autentică, soluţia tribunalului de respingere a cererii este conformă cu actele existente la dosar.

Ce este un imobil?

În unele situații practice se întâlnește situația în care documentele contabile ale unei societăți arată existența unor active imobilizate în patrimoniul acesteia, fiind necesar să se stabilească dacă actul autentic este obligatoriu sau nu în cadrul procedurii de divizare sau fuziune.

În cazul activelor imobilizate, trebuie luate în considerare prevederile art. 8 punctul 4 din Anexa la Ordinul Ministrului Finanţelor nr. 1082/2014 privind Reglementările contabile referitoare la situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, care definesc activele imobilizate ca fiind active destinate să servească pentru o perioadă îndelungată activităților entității, adică mai mult de un an. În această situație, nu poate fi considerat că „activele imobilizate” sunt același lucru cu „imobilele”.

Conform prevederilor art. 242 alin. (3) din Codul civil, în cazul reorganizării persoanelor juridice, transmiterea dreptului de proprietate și a celorlalte drepturi reale se realizează prin înscrierea în cartea funciară. Prin urmare, în cazul transferului de imobile, este necesară întocmirea actelor autentice și înregistrarea acestora în cartea funciară pentru ca transferul să fie valid.

În atare situaţie, în procedura de fuziune/divizare, pentru a se verifica necesitatea prezentării hotărârii AGA în formă autentică este necesar a se verifica dacă pentru transmiterea dreptului de proprietate sau a unui alt drept real ce vizează un bun inclus în procedura de fuziune/divizare este necesară înscrierea în cartea funciară.

În cazul în care un bun mobil sau imobil inclus în procedura de fuziune/divizare necesită înscrierea în cartea funciară pentru a se transmite dreptul de proprietate sau un alt drept real, este necesară verificarea necesității prezentării hotărârii AGA în formă autentică.

Forma autentică

Forma autentică a actelor reprezintă o modalitate specială de încheiere a unui act juridic, care implică intervenția unui notar public sau a altui ofițer public cu atribuții similare.

Actul autentificat de notarul public face dovadă deplină cu privire la identitatea părților, exprimarea consimțământului, semnătura acestora și data înscrisului, constatate de către notarul public prin propriile sale simțuri, cu prilejul autentificării. În vederea autentificării, părțile citesc sau li se citește actul de notar iar apoi confirmă notarului public că au înțeles conținutul acestuia și că cele cuprinse în act exprimă voinţa lor, semnând în fața notarului public.

Actele încheiate în formă autentică au o valoare probatorie mai mare decât cele încheiate în formă simplă, adică cele în care părțile încheie actul direct între ele, fără intervenția notarului public. Acest lucru se datorează faptului că notarul public este un martor calificat și imparțial, care atestă autenticitatea actului și își asumă răspunderea pentru veridicitatea informațiilor cuprinse în acesta.

Actele care trebuie încheiate în formă autentică sunt stabilite de lege sau de convenția părților.

Te putem ajuta!

Îți oferim servicii profesionale și personalizate de fuziune și divizare pentru afacerea ta. Echipa noastră de experți în dreptul afacerilor îți stă la dispoziție pentru a te ajuta să iei cele mai bune decizii și pentru a realiza cu succes procesul de reorganizare a firmei tale.

Nu ezita, contactează-ne!

Util: pe site-ul Firma Mea există multe informații utile legate de dreptul afacerilor, inclusiv cazuri practice soluționate de instanțele judecătorești, astfel că poți identifica soluții gratuite la problemele cu care te confrunți.