Curtea de Apel Timișoara a decis că nerespectarea termenului de 10 zile de convocare a adunării generale SRL nu atrage nulitatea absolută a hotărârii

Termenul de convocare a adunării generale SRL este de 10 zile, iar intenţia legiuitorului a fost aceea de a permite asociaţilor să fie informaţi/să se informeze în mod corespunzător despre problemele înscrise pe ordinea de zi pentru a putea vota în deplină cunoştinţă de cauză în adunarea generală pentru care au fost convocaţi, aşadar, interesul ocrotit este unul de ordine privată, respectiv cel al asociaţilor şi nu unul de ordine publică.

Aspecte importante:

• când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acţiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată şi de orice persoană interesată;

• hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre asociații SRL care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei;

• termenul de convocare a adunării generale SRL este de 10 zile, iar intenţia legiuitorului a fost aceea de a permite asociaţilor să fie informaţi/să se informeze în mod corespunzător despre problemele înscrise pe ordinea de zi pentru a putea vota în deplină cunoştinţă de cauză în adunarea generală pentru care au fost convocaţi, aşadar, interesul ocrotit este unul de ordine privată, respectiv cel al asociaţilor şi nu unul de ordine publică;

• nerespectarea majorităţii prevăzute de lege priveşte dispoziţii legale care ocrotesc interesul privat al asociaţilor, iar nu un interes general. O dovadă clară în acest sens este că legiuitorul dă posibilitatea părţilor să deroge de la regula instituită la art. 192 alin. 2 din Legea 31/1990, privind votul necesar pentru modificarea actului constitutiv.

Stare de fapt

Prin sentința civilă nr (…)/22.09.2022 pronunţată în dosarul nr. (…)/108/2022, Tribunalul (…) a admis excepţia tardivităţii acţiunii şi în consecinţă a respins acţiunea având ca obiect anularea hotărârii (…) şi a actelor subsecvente formulată şi precizată de reclamanţii (…) şi (…), în contradictoriu cu pârâţii SC (…) SRL şi (…).

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamanţii deţin câte 15% din capitalul social al pârâtei SC (…) SRL, iar reclamantul 70%.

În esenţă reclamanţii au invocat nelegalitatea unei hotărâri (…) a pârâtei SC (…) SRL adoptată la ce-a de a doua convocare din 16 iulie 2021, la prima convocare din 15 iulie 2021 nu a fost întrunit cvorumul legal.

Convocatorul pentru ţinerea şedinţei adunării generale a asociaţilor contestat de reclamanţi a fost transmis către aceştia prin mai multe modalităţi.

La 4 iulie 2021 reclamanţii au primit prin email convocarea, aceştia răspunzând la datele de 13 iulie şi 15 iulie tot prin poşta electronică conţinând textul şi ataşamentul convocării în sensul că nu vor participa. Ulterior în 5 iulie 2021 reclamanţii au primit convocatorul şi prin poşta DHL. Hotărârea (…) a fost comunicată reclamanţilor prin email la data de 3 august 2021, fiind publicată în Monitorul Oficial din 18 august 2021. În acest sens sunt probele cu înscrisurile de la filele: 45 -55, 83-92.

Cu toate că reclamanţii prin mesajul de email din data de 15 iulie 2021 şi-au rezervat dreptul de a formula o acţiune în anulare, aceştia au acţionat în instanţă la data de (…) cu 5 luni ulterior publicării hotărârii (…).

A doua hotărâre din 16 iulie 2021 adoptată cu 70% din capitalul social, vizează drepturile de reprezentare, cuantumul procentului de vot, cvorumul pentru legalitatea constituirii hotărârii (…), nefiind în discuţie aspecte ce depăşesc sfera privată de interese a asociaţilor pentru a se pune problema imprescriptibilităţii acţiunii în anulare.

Reclamanţii domiciliaţi în (…) care au şi răspuns prin email la convocator nu au uzat nici de posibilitatea de a vota prin procura aşa cum prevede actul constitutiv privind votul prin corespondenţă. Încunoştinţarea reclamanţilor s-a realizat, raţiunea convocării având rol informativ şi-a atins scopul.

În consecinţă s-a respectat dreptul la convocare şi cvorumul pentru a doua adunare în sensul art. 193 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, acţiunea reclamanţilor fiind tardiv formulată în raport cu termenul de 15 zile prevăzut de art. 132 alin. 2 şi 196 din Legea nr. 31/1990. Conform art. 453 C.pr.civ. nu s-au cerut cheltuieli de judecată. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel la data de 22.11.2022 apelanţii-reclamanţi (…) şi (…), solicitând admiterea apelului şi anularea în tot a hotărârii apelate în sensul:

1.Constatării caracterului imprescriptibil al acţiunii vizând anularea hotărârii adunării generale a asociaţilor adoptate cu nerespectarea termenului minim de convocare;

2.Constatării nulităţii absolute a convocării (…) la şedinţa din 15.07.2021 pentru nerespectarea termenului minim de comunicare a acestuia către reclamanţi, precum şi a actelor şi înscrisurilor subsecvente (inclusiv dar nelimitat la procesul verbal al şedinţei din 15.07.2021 şi din 16.07.2022, hotărârea ### din 21.07.2021, act constitutiv actualizat în urma hotărârii contestate);

3.Radierii menţiunii nr. 37919/29.07.2021 din Registrul Comerţului cu consecinţa repunerii societăţii în starea anterioară modificărilor efectuate;

4.Constatării nulităţii tuturor actelor subsecvente adoptate de societate prin intermediul intimatului (…), inclusiv dar nelimitat la acte, hotărâri, hotărârile contestate în dosarele nr. (…)/108/2022 şi nr. (…)/108/2022 aflate pe rolul Tribunalului (…), etc. În motivare, apelanții au subliniat, în primul rând, faptul că art. 196 coroborat cu art. 132 alin. (3) din Legea societăţilor comerciale reglementează imprescriptibilitatea acţiunii în anulare a unei hotărâri (…) nelegale dacă motivele invocate se circumscriu cauzelor de nulitate absolută. În acest context şi raportat la cele indicate în cele ce urmează, apelanții au considerat că acţiunea acestora nu este tardivă, fiind invocate motive care cauzează nulitatea absolută a procesului verbal din 15.07.2021, 16.07.2021, a hotărârii adoptate şi a actului constitutiv.

Nerespectarea termenului minim prevăzut de Legea societăţilor comerciale şi actul constitutiv pentru convocarea (…) reprezintă, conform opiniei unitare a doctrinei şi a practicii instanţelor de judecată, un motiv care atrage nulitatea absolută a hotărârii adoptate. În opinia apelanților reclamanți, instanţa de fond a aplicat greşit prevederile legale, neluând în considerare faptul că necomunicarea convocatorului în termenul prevăzut la art. 195 alin. 3 din Legea societăţilor comerciale atrage tocmai nulitatea absolută, acţiunea fiind imprescriptibilă. Această opinie este împărtăşită şi de Curtea de Apel Timişoara în decizia nr. (…)/2021.

Pe fondul cauzei, apelanții au arătat motivele de nulitate absolută. În privinţa convocării, au menționat că asociatul (…) a comunicat convocatorul prin următoarele mijloace: e-mail şi poştă.

Comunicarea convocatorului prin e-mail a fost făcută la data de 04.07.2022 (…) ora 23:34, astfel că nu poate fi luată în considerare ca fiind relevantă în privinţa calculării termenului având în vedere ziua şi ora la care a fost transmis. Independent de acest aspect, apelanții au dorit să sublinieze că această modalitate de comunicare a convocatorului la (…) nu produce efecte, în considerarea art. 195 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.

Conform art. 12 din actul constitutiv al (…) „Convocarea Adunării Generale se face de către unul din administratori, sau de către un număr de asociaţi reprezentând o pătrime din capitalul social, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, transmisă la sediile/adresele din prezentul Act Constitutiv sau înscrise în alte Acte Adiţionale sau Hotărâri ulterioare, ale societăţii”. (…) s-ar fi dorit utilizarea acestui mijloc de comunicare, s-ar fi indicat expres în Actul Constitutiv al (…).

Apelanții au susținut însă că asociaţii (…) nu au dorit să deroge de la modalitatea de convocare a (…) prin scrisoare recomandată ori să stabilească o modalitate suplimentară de convocare, dată fiind importanţa participării acestora la şedinţele (…), scrisorile recomandate cu confirmare de primire oferind o garanţie superioară aducerii la cunoştinţa asociaţilor data şi locul, precum şi ordinea de zi a (…). De asemenea, din cauza unor posibile erori în procesul de comunicare al e-mail/urilor, acest mijloc nu oferă garanţia necesară aducerii la cunoştinţa asociaţilor convocarea (…). Mai mult decât atât, este evident că asociaţii au dorit să evite situaţii precum din prezenta cauză, în care e-mail/urile au fost comunicate în zile libere – (…) – apelanții nefiind în birou în acea zi şi neavând posibilitatea verificării corespondenţei electronice.

În privinţa transmiterii convocatorului prin curier/poştă, apelanții reclamanți au învederat că au primit prin poştă şi curier două feluri de documente – convocatorul şi un document intitulat constatări, în care dl. (…) încerca să îşi justifice demersul. Aceste înscrisuri au fost comunicate în 05.07.2021, respectiv 06.07.2021.

În opinia apelanților, convocatorul a fost comunicat în data de 06.07.2021, iar documentul intitulat constatări a fost comunicat în data de 05.07.2021, însă nu pot confirma cu certitudine acest aspect. Independent de data comunicării convocatorului – 05.07.2021 sau 06.07.2021 – apelanții au subliniat faptul că termenul minim de 10 zile prevăzut atât în Legea societăţilor comerciale, cât şi în statut, nu a fost respectat, deoarece prevederile Legii societăţilor comerciale se completează conform art. 291 din actul normativ indicat anterior cu dispoziţiile Codului civil şi ale Codului de procedură civilă. Neexistând alte reguli de calcula termenului de 10 zile în Legea societăţilor comerciale, vor fi aplicabile prevederile art. 291 din Legea nr. 31/1990.

Aşadar, în privinţa modalităţii de calcul a termenului sunt aplicabile prevederile fie din art. 181 alin. (1) C.pr.civ., fie cele din art. 2553 C.civ., diferenţa fiind doar natura termenului. (…) termenul de 10 zile este un termen material, vor fi aplicabile prevederile C.civ., iar dacă termenul este procedural, se aplică C.pr.civ. Apelanții au apreciat că cele două prevederi sunt identice, în sensul că nu se va lua în considerare data la care s-a recepţionat convocatorul şi nici data la care ar urma să se împlinească termenul.

Dacă s-ar considera că documentul reprezentând convocatorul la (…) a fost comunicat la data de 5 iulie 2021, prima zi în care putea să fie ţinută şedinţa este 16 iulie 2021. Or, prima şedinţă a (…) a fost stabilită în 15 iulie 2021, şi nu în 16. Apelanții au depus, la solicitarea Tribunalului (…), decizii de speţă care clarifică modalitatea de calcul a termenului – respectiv că prevederile Legii societăţilor comerciale se coroborează cu C.civ. şi C.pr.civ., însă din cauza erorii în stabilirea naturii nulităţii din prezenta speţă, nu s-a verificat acest aspect, instanța de fond considerând, contrar și jurisprudenței Curții e Apel Timișoara, că nerespectarea termenului de 10 zile atrage nulitatea relativă, și nu cea absolută.

În concluzie, independent de momentul la care se consideră ca fiind recepţionat plicul conţinând convocatorul, pentru a respecta termenul de 10 zile prevăzut de art. 193 alin. 3 coroborat cu art. 291 (…) nr. 31/1990 şi art. 2553 C.civ. art. 181 C.pr.civ., prima şedinţă a (…)ar fi trebuit să fie stabilită la data de 16.07.2021, şi nu la data de 15.07.2021.

În privinţa informaţiilor cuprinse în Convocator, apelanții reclamanți au subliniat faptul că intimatul pârât (…) a dorit să îi inducă în eroare cu privire la formularea unui vot la distanţă.

Aşadar, au solicitat a se observa că documentul reprezentând Convocatorul nu conţine toate informaţiile necesare pentru formularea unui vot la distanţă, nefiind indicată posibilitatea de a transmite votul prin e-mail. Conform pct. V din Convocator „Orice asociat care doreşte să fie reprezentat de o terţă persoană, trebuie să prezinte în original o procură specială autentică”. Or, pentru a împuternici o terţă persoană să participe la (…), pe lângă formalitatea notarială, era necesara apostilarea respectivei procuri, precum şi transmiterea acesteia unei persoane din (…), care ar fi participat în numele apelanților la (…).

Asociatul (…), având de asemenea rezidenţă în (…), cunoştea aceste proceduri de durată şi cunoştea faptul că nu era posibilă împuternicirea unei persoane care să participe la (…) într-un timp atât de scurt – 9 zile de la data primirii Convocatorului de către apelanții reclamanți.

Apelanții au menţionat de asemenea, că opoziţia acestora la organizarea (…) şi solicitarea unei şedinţe convocate corespunzător, având drept scop prezentarea la (…) şi explicarea în cadrul acestei şedinţe a motivelor şi argumentelor apelanților reclamanți cu privire la chestiunile incluse pe ordinea de zi, nu a fost luată în considerare, nefiind nici măcar consemnată în procesul verbal al şedinţelor.

Asociatul (…) însă a votat prin e-mail conform paragraf 3 din Convocator în care se specifică faptul că „până la 15.07.2021, ora 10:00 s-a primit pe adresa de email a persoanei desemnate cu redactarea procesului-verbal şi scrisoarea asociatului  (…)”, însă în cazul apelanților s-a constatat doar că „nu au participat la adunarea generala a asociaţilor şi nu au transmis nicio scrisoare prin care îşi exprimă votul cu privire la ordinea de zi, neluând în considerare e-mail-ul transmis în acest sens.

Constatând neîntrunirea majorităţii necesare adoptării unui vot valabil, asociatul (…) a organizat o a doua şedinţă în ziua imediat următoare, respectiv 16.07.2021. În privinţa ordinii de zi, Actul Constitutiv a societății (…) nu prevede majoritatea cu care pot fi adoptate hotărâri în (…), fiind astfel incidente prevederile art. 192 Legea societăţilor comerciale.

Asociaţii au înţeles să nu reglementeze aspecte privind majoritatea dorind astfel să fie incidente prevederile din Legea societăţilor comerciale, respectiv dubla majoritate, în considerarea naturii mixte a societăţii – de persoane şi capital. Din dorinţa de a asigura o majoritate care să reflecte voinţa socială, asociaţii au dorit ca hotărârile (…) să fie adoptate cu majoritatea voturilor asociaţilor şi a părţi sociale pentru hotărârile care nu privesc modificarea Actului Constitutiv şi unanimitatea pentru chestiuni ce privesc modificarea Actului Constitutiv, conform art. 192 Legea societăţilor comerciale.

(…) apelanții au comunicat un vot valabil prin e-mail, asociatul (…) a reconvocat (…) a doua zi după prima şedinţă şi adoptat hotărârea prin care s-a modificat majoritatea prin care se adoptă hotărârile în (…), în mod abuziv şi cu rea-credinţă. Astfel, în urma modificării abuzive şi nelegale, a fost înlăturată dubla majoritate prevăzută de art. 192 Legea societăţilor comerciale, care asigura un echilibru în Societate. În schimb, asociatul (…) a modificat modalitatea de adoptare a hotărârilor în (…), anume: la prima convocare se poate adopta o hotărâre dacă este votată de asociatul care deţine 60% din capitalul social, iar în a doua convocare se revenea la dubla majoritate.

Apelanții reclamanți au solicitat astfel a se observa că modificarea art. 12 din Actul Constitutiv prin modificarea majorităţii necesare adoptării de hotărâri în (…) este nulă absolut din moment ce au fost încălcate normele imperative ale art. 192 alin 2 din Legea societăţilor comerciale. Conform opiniei majoritare din doctrină şi în sensul numeroaselor decizii de speţă, condiţia unanimităţii în cazul modificării Actului Constitutiv trebuie respectată chiar și la a doua convocare, nefiind incidente prevederile art. 193 alin 3 Legea societăţilor comerciale.

În privinţa chestiunii incluse la pct. II de pe ordinea de zi, au solicitat a se observa că asociatul (…) nu poate decide atribuţii în sarcina apelantului fără a fi acceptate de acesta. Atribuirea exclusivă a răspunderii pentru proiectul AFRI în sarcina apelantului nu este posibilă din moment ce nu a fost implicat în proiectul (…) încă de la început şi a refuzat expres această însărcinare.

În privinţa abuzului de majoritate a intimatului pârât (…), apelanții reclamanți au subliniat reaua credinţă a acestuia, care se poate observa în e-mailul prin care le comunică, într-o zi de duminică, la ora 23.34, că nu doreşte să mai aştepte ca apelanții să verifice chestiunile juridice cu privire la dobândirea participaţiei sale în Societate şi că, dacă acceptă oferta comercială a acestuia, va renunţa la adunarea generală convocată pentru data de 15 şi 16.07.2022.

Aşadar, intimatul (…) a folosit manopere de şantaj pentru a forţa adoptarea unei decizii fără a le acorda apelanților timpul necesar verificării situaţiei juridice şi economice a Societăţii înainte de a cumpăra toată participaţia d-lui (…). Acest lucru dovedeşte fără echivoc că dl. (…) şi-a folosit poziţia în Societate în folosul său iar în momentul în care apelanții i-au solicitat amânarea şedinţei – din cauze de sănătate – nu a transmis niciun răspuns, nu a reacţionat. (…) i-ar fi comunicat că îi acceptă condiţiile de dobândire a părţilor sociale pe care le deţine în Societate, ar fi renunţat la (…). Această atitudine de şantaj şi abuz a dlui (…) nu este singulară şi prin modificarea actului constitutiv şi eliminarea apelanților de la orice drepturi pe care anterior le deţineau, şi-a însuşit inclusiv participaţii deţinute de Societate în alte societăţi comerciale, anume în (…) SRL.

Societatea deţinea participaţii în (…) SRL, iar pentru a cesiona aceste participaţii către sine, a adoptat o hotărâre neluând în calcul argumentele apelanților şi chiar cu încălcarea prevederilor privind conflictul de interese (art. 127 Legea societăţilor comerciale).

Hotărârile şi demersurile respective sunt pe rolul Tribunalului (…), fiind dependente, într-o anumită măsură, cu soluţia din prezentul dosar.

Apelanții au menționat că atât cesiunea de părţi sociale la care Societatea şi-ar fi dat acordul, fără a obţine în schimb un preţ cât şi înstrăinarea bunurilor aparţinând (…) către alte societăţi la care dl. (…) deţine calitatea de asociat unic, sunt exemple clare de abuz de majoritate, astfel cum majoritatea doctrinei o susţine. Iar ca şi sancţiune, „Promovarea acţiunii în anulare în temeiul art. 132 este calea verificării respectării tuturor condiţiilor în care s-a luat hotărârea respectivă, aceasta fiind şi modalitatea de sancţionare a eventualelor abuzuri. Consecinţă directă a admiterii de către Instanţele de judecată a acţiunii este anularea hotărârii adunării generale a acţionarilor. Însă o astfel de hotărâre are o eficienţă limitată 54, întrucât soluţia instanţei nu poate consta în obligarea adoptării unei hotărâri în sensul dorit de minoritate, cum ar fi, în cazul nedistribuirii de dividende, obligarea la luarea unei hotărâri prin care să se distribuie dividende; dacă, spre exemplu, s-a considerat abuzivă hotărârea de nedistribuire a dividendelor şi folosirea beneficiilor pentru constituirea de rezerve, nimic nu împiedică acţionarii majoritari, în contextul condiţiilor economice respective, să hotărască ulterior reinvestirea acestora.”

Un alt aspect care demonstrează reaua-credinţă a intimatului pârât (…) îl reprezintă deţinerea calităţii de asociat unic şi administrator atât în (…), cât şi în (…) SRL, fiind încălcate prevederile art. 197 alin. (2) LSC. Intimatul (…) a pus interesele societăţilor deţinute de el şi ale sale mai presus de interesele Societăţii şi pentru a putea acţiona fără împotrivirea apelanților la aceste măsuri, a convocat (…) din iulie prin nerespectarea termenului de convocare şi prin neacordarea informaţiilor necesare pentru ca apelanții reclamanți să își exprime o poziţie.

În drept, apelanții au invocat dispozițiile art. 181, 466 urm. C.pr.civ., art. 196, 132, 195, 291 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, 2553 C.civ., precum şi cele indicate în cuprinsul cererii de apel.

Apărări – întâmpinare

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei la data de 03.01.2023, intimatul pârât (…) și-a exprimat poziția procesuală față de apelul declarat în cauză, solicitând respingerea acestuia ca neîntemeiat, cu consecinţa menţinerii hotărârii primei instanţe ca temeinică şi legală.

(…)

Aşa cum s-a arătat în numeroase rânduri în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, motivele de nulitate absolută care pot să fie invocate de către o parte interesată în formularea unei acţiuni în anulare trebuie să ţină cont dacă „Prin hotărârea adunării generale a acţionarilor se încalcă o normă legală imperativă de interes public”.

Intimatul a precizat că în cazul de faţă însă, prin hotărârea (…) nu se încalcă nicio normă legală imperativă de interes public, aceasta conţinând doar aspecte de drept privat privind reprezentarea societăţii, adoptarea hotărârilor privind schimbarea reprezentanţilor societăţii de cel puţin 51% din capitalul social, stabilirea cvorumului necesar pentru legalitatea constituirii (…) la prima convocare, de 60% din capitalul social şi aspecte privind prima şi cea de-a doua convocare a (…).

Or, nici prin motivele de apel apelanţii nu au motivat de ce consideră că motivele de nulitate sunt absolute şi că acţiunea ar fi imprescriptibilă. Mai mult, nu există niciun fel de diferenţiere între prezenta situaţie şi, spre exemplu, cele în care sunt implicate societăţi de drept public, care administrează bunuri publice şi care protejează interese generale, unde este evidentă necesitatea de protecţie prin acordarea beneficiului imprescriptibilităţii.

Interesul a cărui protecţie este cerută în această speţă este unul particular al apelanţilor, a susținut intimatul pârât. Mai mult, nici protecţia societăţii (…) nu are vreo legătură cu normele de drept public care reglementează interesul general, urmărindu-se protecţia unor interese particulare și nu a unor interese generale.

Recunoaşterea făcută de apelanţi în cadrul şedinţei de judecată din 15.09.2022 potrivit căreia acţiunea nu a fost introdusă pentru că s-a aşteptat rezultatul unor negocieri cu intimatul este revelator pentru tardivitate, întrucât nimic nu a îngrădit dreptul material la acţiune al acestora, exprimat generic de altfel dar neurmat în concret în termenul legal. De altfel, nu numai că au primit convocatorul şi au răspuns la acesta înainte de vot, deci ar fi putut să voteze, dar nu au dorit acest lucru. Mai mult, au şi susţinut că vor urma dispoziţiile legale, dar au atacat hotărârea după mai mult de 5 luni.

Toate apărările intimaților pârâți sunt menite să dovedească faptul că nu au acţionat abuziv, nu au fost de rea-credinţă şi au încercat mereu să comunice deschis cu apelanţii reclamanți şi să ajungă la o înţelegere pentru dezvoltarea afacerii. Din păcate însă, activitatea societăţii este pur şi simplu blocată de acţiunile apelanţilor, iar prin hotărârea (…) intimații nu au dorit decât ca procesul decizional să nu poată fi în mod abuziv oprit, aşa cum din păcate se întâmplă prin acţiunile şi/sau inacţiunile apelanţilor.

În consecinţă, ţinând cont că prin hotărârea (…) nu a fost încălcată nicio normă legală de interes public, prima instanţă a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală. Protecţia solicitată de apelanţi vizează aspecte private şi nu de interes public, astfel cum este cerut pentru verificarea legalităţii aplicării sancţiunii tardivităţii acţiunii în anularea hotărârii (…).

Cu privire la caracterul neîntemeiat al apelului sub aspectul tardivităţii cererii de chemare în judecată, intimatul a arătat că apelanţii reclamanți au fost convocaţi cu respectarea cerinţelor legale şi au avut cunoştinţă de ţinerea şedinţei adunării generale a asociaţilor. Cu toate că aveau posibilitatea de a transmite prin corespondenţă, online, punctul lor de vedere, aceştia nu au avut nicio reacţie în acest sens, dar au menţionat că vor urma dispoziţiile legale.

În aceste condiţii la a doua convocare din data de 16.07.2021 a fost adoptată hotărârea (…) cu 70% din capitalul social, conform participaţiei asociatului (…)

De asemenea, la data de 3 (…) 2021 reclamanţilor le-a fost transmisă prin e-mail hotărârea (…) care face obiectul prezentei anulări, astfel că termenul de 15 zile pentru formularea acţiunii în anulare a început să curgă la data de 4 (…) 2021. O acţiune în anulare nu a fost formulată în termenul de 15 zile care a început să curgă de la acea dată. La data de 18 (…) 2021 hotărârea (…) a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 3405/18.08.2021, însă nici măcar în termenul de 15 zile de la această dată nu a fost înregistrată o acţiune în anulare.

Mai mult decât atât, aşa cum rezultă din Anexa 6 la acţiunea formulată de apelanţi, aceştia au transmis un mesaj electronic atât în 13 iulie 2021, prin care au solicitat reconvocarea adunării generale în (…), cât si unul în data de 15 iulie 2021, ceea ce înseamnă că aveau cunoştinţă de adunare și ar fi avut posibilitatea să transmită un vot scris. Nu au făcut acest lucru, însă din comunicarea lor rezultă că și-au rezervat „dreptul de a demara procedurile legale”.

(…)

În al patrulea rând, modificările adoptate la şedinţa celei de-a doua convocări vizează: drepturile de reprezentare ale celor doi administratori în relaţia cu terţii; cuantumul procentului de vot pentru schimbarea reprezentanţilor, de minim 51% din capitalul social; cvorumul necesar pentru legalitatea constituirii (…) la prima convocare, de 60% din capitalul social; dacă nu se întrunea majoritatea necesară asociaţilor la prima convocare, se va convoca din nou (…). La cea de-a doua convocare, (…) va putea hotărî în mod valabil cu majoritatea simplă a asociaţilor şi a părţilor sociale.

Intimatul a susținut că niciunul dintre aceste aspecte nu este în măsură să reprezinte vreo încălcare a drepturilor de asociat ale reclamanţilor. Niciunde nu se precizează, în cadrul Actului constitutiv al societăţii, că, la a doua convocare, hotărârile (…) trebuie adoptat cu „dubla majoritate” sau cu „unanimitate”, aşa cum susţin apelanţii reclamanți.

Dimpotrivă, art. 193 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 este ferm în sensul că la a doua convocare se pot adopta hotărâri „oricare ar fi numărul de asociaţi şi partea de capital social reprezentată” – adică al asociaţilor care participă la şedinţa celei de-a doua convocări.

Intimatul a învederat că societatea (…) se află în blocaj funcţional din cauza opoziţiei nejustificate a apelanţilor, care a condus societatea în imposibilitate de derulare a proiectelor. Aici nu este vorba despre o societate abstractă şi de o discuţie teoretică privind nulitatea, ci de o companie susţinută în principal de împrumuturile de peste 500,000 de euro ale intimatului, de salariaţii ale căror salarii depind de aceste împrumuturi şi de blocajul activităţii provocat de opoziţia permanentă, nejustificată a apelanţilor.

Aşa cum rezultă din cuprinsul măsurilor implementate, acestea au ca obiect tocmai o mai simplă posibilitate de convocare a adunărilor generale şi de exprimare a voinţei societare. Apelanţii aveau posibilitatea elementară de a vota, dar au refuzat să facă acest lucru, după care au invocat abuzul de putere al intimaților pârâți.

În drept, intimatul pârât a invocat dispozițiile art. 466 raportat la art. 205 alin. 2 C.pr.civ., art. 132 alin. 2 şi art. 196 din Legea nr. 31/1990.

În probațiune, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisurile deja administrate de către prima instanţă.

Prin răspunsul la întâmpinare depus în ședința de judecată din data de 01.03.2023, apelanţii-reclamanţi ###### ######## ##### ########## şi ###### ######## ########## au solicitat admiterea apelului formulat şi anularea hotărârii apelate, precum şi a tuturor actelor subsecvente, astfel cum au indicat în cererea de apel.

Cu privire la motivele care au determinat apelanții să formuleze acţiunea, au arătat că intenţia acestora a fost de a identifica o soluţie amiabilă cu intimatul, dorindu-și continuarea colaborării în cadrul AS. O acţiune formulată în instanţă într-un anumit termen (care oricum nu era imperativ, neregulile fiind sancţionate cu nulitatea absolută iar termenul formulării acţiunii este imprescriptibil), anterior finalizării negocierilor ar fi pus în pericol orice fel de discuţii constructive, intimatul fiind mai concentrat pe pregătirea apărării în dosar decât în identificarea unei soluţii oportune pentru AS. Acesta este motivul pentru care nu au formulat acţiunea în anulare decât după ce au constatat că intimatul a demarat numeroase acţiuni de înstrăinare a bunurilor deţinute de AS.

În acel moment apelanții au constatat faptul că intenţia intimatului nu mai era aceea de a identifica o soluţie amiabilă, ci de a prejudicia societatea în care şi apelanții au investit sume considerabile.

În privinţa nerespectării formalităţilor de convocare şi sancţiunea aferentă, apelanții au arătat că nerespectarea procedurii de convocare atrage, conform opiniei majoritare a doctrinei şi a practicii judiciare, nulitatea absolută caz în care termenul de formulare al acţiunii este cel prevăzut de art. 132 alin (3) din #### nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.

Intimatul nu a adus niciun argument cu privire la chestiunea ridicată de apelanți, anume că procedura de convocare este viciată, nefiind comunicat convocatorul în termenul minim de 10 zile, ci s-au rezumat să sublinieze, în nenumărate rânduri, că hotărârea atacată nu include chestiuni care ar încălca o normă imperativă de interes public. Intimatul a indicat şi o decizie a Curţii Constituţionale care aparent ar fi trebuit să vină în sprijinul argumentelor sale, însă în decizia Curţii Constituţionale nr. 658/2011 nu s-a putut identifica nicio practică judiciară care să îi susţină argumentaţia.

În concluzie, procedura de convocare nu a fost realizată cu respectarea termenului minim de 10 zile, sancţiunea fiind nulitatea absolută, indiferent care ar fi ordinea de zi.

Or, având în vedere tocmai această ordine de zi prin care s-a modificat majoritatea cu care se adoptă hotărârile excluzându-i pe apelanți de la orice posibilitate de adoptare a deciziilor este cu atât mai gravă. Apelanții nu contestă o hotărâre care este mai puţin importantă pentru activitatea AS precum contractarea unui serviciu strict necesar activităţii, ci o hotărâre care deturnează complet voinţa socială şi face implicarea apelanților în chestiunile societăţii neesenţială.

Intimatul nu a indicat argumente cu privire la procedura de comunicare, ci doar cu privire la conţinutul hotărârii.

În opinia apelanților reclamanți, nerespectarea procedurii de convocare şi în special nerespectarea termenului minim de 10 zile calculat conform 2553 C.civ. reprezintă o normă de interes public sancţionată cu nulitatea absolută.

În privinţa momentului de la care începe să curgă termenul de 10 zile pentru adunarea generală a asociaţilor, apelanții reclamanți au învederat că în baza Deciziei ##/2020, Înalta ##### de Casaţie si Justiţie stabileşte că, în interpretarea dispoziţiilor art. 195 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, termenul de 10 zile începe să curgă de la data la care convocarea adunării generale prin scrisoare recomandată a ajuns la destinatari, dacă în actul constitutiv sau în baza unei dispoziţii speciale a legii nu se prevede o altă modalitate de comunicare.

Astfel, apelanții au subliniat faptul că nu există o dispoziţie legală sau statutară care să reglementeze o altă modalitate de comunicare. În această situaţie, se vor aplica prevederile art. 195 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.

De asemenea, conform art. 12 din actul constitutiv al (…) „Convocarea Adunării Generale se face de către unul din administratori, sau de către un număr de asociaţi reprezentând o pătrime din capitalul social, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, transmisă la sedii/e/adrese/e din prezentul Act Constitutiv sau înscrise în alte Acte Adiţionale sau Hotărâri ulterioare, ale societăţii”. (…) s-ar fi dorit utilizarea acestui mijloc de comunicare, s-ar fi indicat expres în Actul Constitutiv al AS.

Chiar dacă s-ar fi convenit prin actul constitutiv ca şi mijloc de comunicare e-mail-ul, apelanții au solicitat a se avea în vedere ora şi ziua la care documentul a fost transmis: duminică, ora 23:34. (…) în vedere ora târzie şi ziua nelucrătoare în care s-a comunicat e-mailul, apelanții nu au putut, obiectiv, lua act de document.

În privinţa răspunsului apelanților prin e-mail-ul din 13 iulie 2021, intimaţii îşi bazează, în esenţă, toată apărarea pe faptul că în data de 13 iulie 2021 apelanții reclamanți au reacţionat la e-mail-ul cu convocatorul şedinţei şi în care și-au exprimat opoziţia la adunarea organizată intempestiv şi nestatutar (cu încălcarea termenului minim de 10 zile). Mai mult, apelanții au dorit să participe personal la şedinţă pentru a discuta cu intimatul şi a face uz de dreptul lor de a argumenta o decizie în cadrul adunării generale. Nu au rămas în pasivitate şi nu au împiedicat în niciun moment activitatea societăţii, iar e-mail-ul din 13 iulie 2021 dovedeşte acest lucru.

(…)

Soluția Curții de Apel Timișoara

Examinând apelul declarat în cauză prin prisma motivelor invocate, Curtea reţine următoarele:

(…)

Prin acţiunea formulată, apelanţii-reclamanţi au solicitat anularea hotărârii adunării generale a asociaţilor SC (…) SRL adoptată la data de 16.07.2021 ca urmare a nulităţii absolute a convocării adunării generale pentru nerespectarea termenului minim de 10 zile dintre primirea convocării şi desfăşurarea adunării generale. Ca şi capăt de cerere accesoriu, reclamanţii au solicitat să  se dispună şi radierea mențiunii nr. 37919/29.07.2021 din Registrul Național al Registrului Comerțului.

Potrivit dispoziţiilor art. 132 din Legea 31/1990:

Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acţionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.

Hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acţionarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei.

Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acţiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată şi de orice persoană interesată.

(…) reclamanţii au solicitat constatarea nulităţii absolute a hotărârii adunării generale a asociaţilor SC (…) SRL adoptată la data de 16.07.2021, motivele invocate de către aceştia sunt de fapt de ordine privată, iar nu de ordine publică.

Reclamanţii nu invocă lipsa totală a convocării pentru adunarea generală desfăşurată la data de 15.07.2021, ci nerespectarea termenului de 10 zile prev. de art. 195 alin. 3 din Legea 31/1990, respectiv art. 12 alin. 3 din Actul Constitutiv al societăţii comerciale.

La stabilirea acestui termen, intenţia legiuitorului a fost aceea de a permite asociaţilor să fie informaţi/să se informeze în mod corespunzător despre problemele înscrise pe ordinea de zi pentru a putea vota în deplină cunoştinţă de cauză în adunarea generală pentru care au fost convocaţi, aşadar, interesul ocrotit este unul de ordine privată, respectiv cel al asociaţilor şi nu unul de ordine publică.

În interpretarea contrară ar trebui să acceptăm că orice persoană interesată ar putea solicita constatarea nulităţii absolute a hotărârii (…), oricând, pentru nerespectarea termenului de convocare a unuia dintre asociaţi, chiar dacă acesta din urmă nu se consideră în niciun fel vătămat de modalitatea în care a fost efectuată convocarea. De asemenea, o altă consecinţă de neacceptat a acestei interpretări ar fi că asociatul care nu a fost legal convocat ar putea contesta hotărârea (…) chiar şi dacă a votat în favoarea adoptării acesteia.

Or, o astfel de interpretare ar aduce o atingere nejustificată securităţii raporturilor juridice, ce s-a dorit a fi ocrotită tocmai prin introducerea termenului de 15 zile în care poate fi introdusă acţiunea în anularea hotărârii (…).

De altfel, reclamanţii au arătat în mod clar că au avut cunoştinţă de desfăşurarea adunării generale şi au comunicat opoziția la convocator și la cele incluse pe ordinea de zi. Or, în aceste condiţii nu există nicio justificare pentru nerespectarea termenului de 15 zile prevăzut la art. 132 alin. 2 din Legea 31/1990.

Celălalt motiv de nulitate invocat de către reclamanţi în acţiunea formulată este nerespectarea majorităţii prevăzute de lege pentru adoptarea hotărârii (…) în discuţie. Or, şi acest motiv de nulitate priveşte dispoziţii legale care ocrotesc interesul privat al asociaţilor, iar nu un interes general. O dovadă clară în acest sens este că legiuitorul dă posibilitatea părţilor să deroge de la regula instituită la art. 192 alin. 2 din Legea 31/1990, privind votul necesar pentru modificarea actului constitutiv. Or, în situaţia în care dispoziţia legală ar fi fost de ordine publică părţile nu ar putea deroga de la aceasta.

În ceea ce priveşte argumentele din cererea de apel legate de abuzul de majoritate, acestea nu se regăsesc nici în cererea de chemare în judecată şi nici în modificarea acţiunii formulată la data de 21.04.2022, aşadar depăşesc cadrul procesual stabilit în primă instanţă sub aspectul cauzei acţiunii.

În aceste condiţii, în mod corect a stabilit prima instanţă că este aplicabil termenul de 15 zile prevăzut de dispoziţiile art. 196 raportat la art. 132 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, nefiind invocate motive care pot fi încadrate în categoria nulităţii absolute.

(…) în vedere că acţiunea a fost înregistrată la 5 luni de la momentul la care reclamanţii au luat cunoştinţă de hotărârea adunării generale, deci cu mult peste termenul de 15 zile menţionat mai sus, Curtea constată că soluţia de primă instanţă este corectă, astfel încât, în temeiul dispoziţiilor art. 480 alin. 1 din C. p. c., va respinge apelul declarat de apelanţii-reclamanţi împotriva sentinţei civile nr. (…)/22.09.2022, pronunţată de Tribunalul (…) în dosarul nr. (…)/108/2022.

Te putem ajuta!

Firma Mea oferă consultanță specializată în dreptul afacerilor, Legea societăților comerciale. Te putem ajuta în chestiuni mai simple, precum este înființarea unei firme, dar și cu aspecte mai complicate, cum este o fuziune sau o divizare.

Nu ezita, contactează-ne!