Tribunalul București a statuat că majorarea capitalului social al unui SRL fără acordul tuturor asociaților atrage nulitatea absolută a hotărârii AGA

Instanța a stabilit că sunt hotărâri lovite de nulitate absolută acelea care au fost luate cu excluderea  asociaților care aveau dreptul să voteze (caz în care nu are importanţă dacă aceiaşi majoritate se forma şi în prezenţa lor).

Aspecte importante:

• pentru a adopta o Hotărâre a Adunării Generale a Asociaților SRL cu privire la modificarea actului constitutiv al Societăţii, este necesară aprobarea unanimă a tuturor Asociaților, dacă legea sau actul constitutiv nu prevede altfel;

• majorarea de capital social este considerată un act de dispoziţie care modifica actul constitutiv al societăţii;

• faptul că unul dintre asociați nu a fost prezent nici la prima și nici la cea de-a doua convocare a Adunării Generale a asociaților SRL nu dă dreptul celorlalți asociați să adopte o hotărâre prin care să majoreze capitalul social;

• lipsa prezenței la adunarea generală a unui asociat ar fi putut atrage promovarea unei acțiuni prin care să se solicite excluderea asociatului și nu posibilitatea adoptării unei astfel de măsuri;

• textul de lege care permite adoptarea hotărârilor la a doua convocare cu majoritate absolută a celor prezenți se aplică doar acelor hotărâri prin care sunt adoptate măsuri care vizează activitatea operațională a societății.

Stare de fapt

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a VI-a Civilă la data de 16.06.2022 sub nr. reclamanta (…), a chemat în judecată pe pârâta (…), solicitând să se constate nulitatea absoluta a Hotărârii Adunării Generale a Asociaţilor din data 19.12.2018 deoarece a fost luată fără aplicarea dispoziţiilor imperative ale art.192 para.2 din (…) a societăţilor comerciale, sa dispuneţi radierea acesteia din registrul Comerţului si, prin urmare, structura capitalului social sa revină la forma dinaintea adoptării acestei hotărâri.

În motivare s-au arătat următoarele:

(…) S.R.L. este o societate fondată de reclamanta (…) împreună cu (…) fiecare aducând o contribuţie egală la capitalul social al societăţii în valoare de 50%.

La solicitarea insistentă a Dlui (…) în anul 2004 a fost realizata o cesiune de părți sociale, în sensul că 4% din acţiunile reclamantei  şi 6% din acţiunile Dlui. (…) au fost transferate, la valoarea nominală, către Dna. (…). Prin urmare, în urma acestei cesiuni, aportul asociaţilor la capitalul social a fost următorul:

– (…) deţinea un număr de 46 de părţi sociale, însemnând 46% din capitalul social al societăţii;

– (…) deţinea un număr de 44 părţi sociale, însemnând 44% din capitalul social al societăţii şi

– (…) deţinea un număr de 10 părţi sociale, însemnând 10% din capitalul social al societăţii.

Dl. (…)  împreună cu Dna. (…) au fondat o altă societate denumită STB.

În timpul anului 2017, din cauza faptului că nu au putut fi obţinute fonduri europene pentru societatea STB – în ciuda bonităţii foarte bune a societăţii, aceasta a fost considerata prea „tânără” pentru un astfel de proiect, Dl. (…) m-a abordat în vederea achiziţionării a 31% din acţiunile reclamantei  în cadrul societăţii, în schimbul sumei de 55.000 EUR, oferindu-mi şi dividende în valoare de 55.000 EUR pentru anul 2016 – un total de 110.000 EUR. De fapt, intenţia reală a Dlui. (…) şi a Dnei. (…) de a mă scoate din societate, astfel încât aceştia să poată gestiona (…) S.R.L. aşa cum doreau, fără a primi tot timpul întrebări neplăcute despre venit şi gestiune din partea reclamantei .

După negocierile şi evaluările (…) S.R.L. realizate şi de reclamanta  şi de Dl. (…), în februarie 2018 a avut loc o întâlnire între reclamanta, domnul (…) si doamna (…), la sediul Dnei. Avocat (…)(…), al cărei scop a fost ca părţile sociale ale reclamantei  sa fie achiziţionate de dl. (…) si de doamna (…) însă care s-a finalizat fără nicio concluzie pentru ca nu a existat acord asupra preţului cesiunii.

Cu toate acestea, discuţiile despre fondurile europene nu au încetat niciodată si de aceea, la data de 12.09.2018, reclamanta  a călătorit în (…), unde a avut loc o întâlnire în cadrul clinicii cu reclamanta, Dna. (…), Dl. (…), întâlnire la care a participat şi dna. Avocat (…) şi coordonatorul proiectului de fonduri europene. In cadrul acestei întâlniri, reclamanta  am subliniat faptul ca sunt de acord să promovez acest proiect şi să majorez capitalul social doar dacă banca va acorda societăţii un credit şi nu prin veniturile personale ale asociaţilor.

In cursul lunii decembrie 2018, reclamanta  a sosit la Bucureşti pentru petrecerea anuală de Sărbători a angajaţilor (…) S.R.L. şi a revenit în (…)  în data de 16 decembrie (duminică) – biletele de avion, datele de sosire şi de plecare fiind stabilite şi plătite de Dl. (…). În perioada petrecută în (…) cu această ocazie, reclamanta  a încercat să-l abordeze de mai multe ori pe Dl. (…) cu privire la problema acordării fondurilor europene, însă a părut că DI. (…) nu avea niciodată suficient timp pentru o astfel de discuţie. Ca o subliniere, adunarea generala in cadrul căreia s-a aprobat majorarea capitalului social a fost ţinuta pe datele de 18, respectiv 19 decembrie – la 2 zile după plecarea reclamantei  din (…).

Trecând peste punctul sau de vedere exprimat ferm la data de 12.09.2018, conform Hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor convenită la data de 18.12.2018 şi apoi a doua oară la data de 19.12.2018, capitalul social al (…) S.R.L a fost majorat cu suma de 1.550.800 RON – 1.262.800 RON fiind contribuţia Dlui. (…) şi 287.000 RON fiind contribuţia Dnei. (…). După majorarea capitalului social, noua distribuţie a capitalului social al societăţii a fost după cum urmează:

(…) – 126.324 acţiuni, reprezentând 81,46% din capitalul social al societăţii;

(…) – 28.710 acţiuni, reprezentând 18,51% din capitalul social al societăţii;

(…)- 46 acţiuni, reprezentând 0,03% din capitalul social al societăţii;

Această întâlnire in care s-a hotărât majorarea capitalului social a avut loc în lipsa reclamantei. Intr-adevăr a fost convocata conform prevederilor legale sa participe la aceasta şedinţa a asociaţilor, însă corespondenţa privind convocarea a fost rătăcita din eroare de către reclamanta  – in fapt reclamanta  nu a ştiut la momentul 19.12.2018 ca aceasta hotărâre de mărire a capitalului social urma sa fie luata, mai ales ca pe data de 16.12 când a fost în Bucureşti nimeni nu i-a adus la cunoştinţa intenţia majorării capitalului social.

Surprinzător sau nu, asa cum a arătat si mai sus, întâlnirea a avut loc la 2 zile după ce reclamanta  a părăsit (…) şi la 2 zile după ce am încercat să discut despre subiect cu Dl. (…), în ciuda faptului că acesta ştia că reclamanta  nu a putut fi prezentă la întâlnire deoarece dânsul a fost cel care a achiziţionat biletele de avion pentru petrecerea companiei ce a avut loc cu 2 zile înainte de întâlnire, petrecere anuală programată de dânsul împreună cu Dna. (…), cu rea credinţă, astfel încât reclamanta  să nu pot fi prezentă în persoană la adunarea acţionarilor.

În cursul anului 2019, reclamanta a avut de mai multe ori discuţii cu Dl. (…)cu privire la investiţiile efectuate de către societate, în tot acest timp neştiind că structura capitalului social fusese modificată.

Doar în noiembrie 2019, reclamanta  a realizat modificarea făcută asupra capitalului social al societăţii şi faptul că contribuţia reclamantei  a fost diluată de la 46% din societate la 0,03% din capitalul social.

(…) mai mult decât evident faptul că majorarea capitalului social a fost realizată cu rea credinţă pentru a diminua contribuţia reclamantei  la capitalul social al (…) S.R.L şi astfel de a fi exclusă din actul decizional.

Dat fiind faptul că nu a  putut ajunge la o concluzie civilizată în urma negocierilor cu privire la preţul real al acţiunilor reclamantei  în cadrul societăţii, această majorare a capitalului social a fost promovată pentru a dilua contribuţia reclamantei  la capitalul social al societăţii astfel încât reclamantul să nu mai fie o „problemă”.

Dna. (…) şi Dl. (…) ştiau încă de la întâlnirea noastră, ce a avut loc în 12 septembrie 2018, faptul că reclamanta s-a opus majorării de capital social din propriile fonduri, însă, cu rea credinţă, au decis să majoreze capitalul social în ciuda obiecţiei sale.

În timpul anului 2019 reclamanta s-a întâlnit de mai multe ori şi niciodată nu a fost informata despre majorarea capitalului social pe care Dl. (…), în calitate de administrator al societăţii, era obligat să o facă, aceasta fiind făcută cu rea credinţă deoarece acest aspect a fost ascuns de reclamanta  cât de mult a fost posibil. Aporturile aferente măriri de capital au fost depuse într-un cont despre care reclamanta  nu ştiam că există şi la care nu am avut acces cu tokenul meu bancar. De asemenea, procentul fiecărui acţionar a fost eliminat din antetul documentelor oficiale ale societăţii care erau trimise reclamantei , în urma întâlnirii menţionate mai sus şi noul procent a apărut doar un an mai târziu pentru a ascunde aceste informaţii de reclamanta  cât de mult a fost posibil.

Din punct de vedere legal, Hotărârea de majorare a capitalului social a fost luată fără a respecta prevederile legale aplicabile.

Conform articolului 192, paragraful 2 din Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990 pentru a adopta o Hotărâre a Adunării Generale a Acţionarilor cu privire la modificarea actului constitutiv al Societăţii, este necesară aprobarea unanimă a acţionarilor.

În cazul în care, într-un astfel de caz, o asemenea hotărâre trece fără votul unanim al acţionarilor, aceasta este nulă absolut.

Prin urmare, faptul ca reclamanta  nu am fost prezenta nici la prima convocare si nici la cea de a doua, nu dădea dreptul restului asociaţilor sa aprobe aceasta hotărâre.

Atâta timp cat vorbim despre o majorare de capital social, acesta este considerat un act de dispoziţie care modifica actul constitutiv al societăţii si prin urmare sunt aplicabile prevederile art. 192 para. 2 care precizează clar ca:

„ (1) Adunarea generală decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaţilor şi a părţilor sociale, în afară de cazul când în actul constitutiv se prevede altfel.

(2) Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociaţilor, în afară de cazul când legea sau actul constitutiv prevede altfel.”

Chiar si in actul constitutiv al societăţii, la art. 8.1. este precizat in mod clar si distinct ca Hotărârea privind modificarea actului constitutiv se ia cu votul tuturor asociaţilor.

(…), intr-adevăr s-ar fi aplicat in mod corect dispoziţiile legale si prevederile actului constitutiv, in situaţia in care din cauza lipsei reclamantei  nu s-ar fi putut lua aceasta hotărâre, ceilalţi asociaţi ar fi avut ca si modalitate de soluţionare a acestei situaţii promovarea unei acţiuni prin care sa se solicite excluderea reclamantei  din societate.

Probabil ca, în mod eronat, asociaţii si-au îndreptat atenţia către prevederile art. 193 din Legea 31/1990, atunci când m-ati notificat si când ati adoptat Hotărârea, care ia paragraful 3 prevede : „#### adunarea legal constituită nu poate lua o hotărâre valabilă din cauza neîntrunirii majorităţii cerute, adunarea convocată din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numărul de asociaţi şi partea din capitalul social reprezentată de asociaţii prezenţi.”

(…), aşa cum o arată si practica, acest paragraf se refera strict la hotărârile aga care au in vedere adoptarea de masuri legate de activitatea operaţionala curenta a societăţii si nicidecum la modificările referitoare la actul constitutiv.

Solicită să se constate ca Hotărârea luată la data de 19.12.2018 este nula absolut, si prin urmare, solicită să se dispună:

-radierea acesteia din registrul Comerţului,

-restituirea aporturilor aduse la mărirea capitalului către asociaţii care au aportat;

-ca urmare a punctelor de mai sus revenirea la structura capitalului social dinaintea adoptării acestei hotărâri, respectiv, capital social in cuantum de 1000 lei structurat după cum urmează:

o (…) – 46 de acţiuni ordinare, însemnând 46% din Societate,

o  (…)- 44 de acţiuni ordinare, însemnând 44% din Societate şi o (…) – 10 de acţiuni ordinare, însemnând 10% din Societate.

Poziția pârâților

(…)

Apreciază că cererea de chemare în judecată are ca scop patrimonial însuşirea de către reclamantă a unei cote de 46 % din valoarea actuală a societăţii, la aproape 4 ani de la momentul la care societatea a primit o infuzie de capital propriu (de la asociaţi) de 1.549.800 lei şi finanţări bancare şi fonduri europene care au fost obţinute ca urmare a efortului de consolidare a garanţiilor de finanţare prin majorarea de capital necesară în acest scop.

• valoare totala a contractelor de finanţare proiecte – 8.814.597,71 RON

• din care valoare totala sume nerambursabile proiecte – 4.999.553,10 RON

• diferenţa cofinanțare si sume neeligibile care au trebuit susţinute de către societate – 3.815.044.61 RON

Pe cale de consecinţă, solicită să fie dispusă completarea valorii taxei de timbru până la concurenţa valorii urmărite de reclamantă prin efectele eventualei admiteri a cererii de chemare în judecata ce face obiectul acestui dosar.

C. Invocă excepţia tardivităţii împotriva formulării acestei cereri de chemare în judecată, pentru că reclamanta nu a formulat acţiunea în anularea Hotărârii (…) din 19.12.2018 în termenul de 15 zile calculat de la data de 25.01.2019 când s-a publicat Hotărârea (…) în M. Of IV/357, aşa cum prevede art.132 alin.2 Legea 31/1990.

D. În subsidiar excepţiei tardivităţii. Invocă excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune pentru că reclamanta nu a formulat acţiunea într-un termen extins de 3 ani de zile calculat de la data de 25.01.2019 când s-a publicat Hotărârea (…) în M. Of IV/357 în eventualitatea în care onorata instanţă urmează a aprecia că sunt invocate motive specifice de nulitate relativă conform art. (…) Cod Civil. Nulitatea relativă este supusă regimului prescripţiei generale prevăzute de art. 2517 Cod Civil (termen 3 ani), deşi în aprecierea generală la care subscriem, termenul în care în care se poate ataca o Hotărâre (…) este de cel de 15 zile pentru orice alte motive decât cele de nulitate absolută.

Solicită respingerea cererii introductive ca tardivă sau prescrisă în principal şi ca netemeinică şi nefondată pentru cazul în care onorata instanţă va respinge excepţiile invocate.

Reclamanta a promovat prezenta acţiune cu rea credinţă.

1. Cererea reclamantei este introdusă tardiv, pentru că motivele acesteia prin raportare la probele ce vor fi administrate va sprijini soluţia conform căreia motivele de nulitate ale Hotărârii (…) din 19.12.2018 nu sunt subsumate unor considerente de nulitate absolută.

În primul rând, însăşi reclamanta recunoaşte că a fost legal convocată pentru Adunarea generala a asociaţilor pârâtei.

În cadrul aceluiaşi argument, reclamanta mai susţine că:

– deşi a cunoscut convocarea şi obiectul acesteia – majorarea de capital, anexându-le – (…) că a fost prezentă în localitatea de sediu a subscrisei în data de 16.12.2022 (fiind cetăţean străin cu domiciliul în (…)

– că deşi a fost prezentă în Bucureşti, „nimeni nu mi-a adus la cunoştinţa intenţia majorării de capital”

Această formulă de susţinere prin care reclamanta însăşi se contrazice, denotă intenţia sa de a-şi justifica prezenta acţiune pe o presupusă lipsă de informare, în condiţiile în care propriile relatări exprimă deplina cunoaştere a situaţiei contestate.

Mai susţine reclamanta în cadrul argumentului 10, că ar fi părăsit (…) după ce ar fi încercat să discute „despre subiect” cu administratorul statutar al subscrisei, fără să prezinte vreo dovadă pertinentă în acest sens deşi „discuţiile” dintre asociaţi nu ar avea de ce să existe în condiţiile în care fiecare dintre aceştia ştiau şi puteau să se exprime la adunarea generală a asociaţilor pârâtei.

Reclamanta nu a fost în nici un fel împiedicată să discute cu oricare dintre asociaţi şi nici nu poate produce probe în acest sens, aşa cum nici nu poate administra probe cu privire la circumstanţele privind propriile bilete de avion din acea perioadă, bilete pe care reclamanta le-a achiziţionat personal, solicitând in acest sens administratorului societăţii datele cârdului bancar al societăţii pentru plata.

Așa cum se poate dovedi fără putinţă de tăgadă din dovezile depuse:

– Reclamantei i-a fost comunicat convocatorul pentru (…) din data de 29.11.2018, in limba romana si engleza, atât prin curier cat şi prin mail cu respectarea termenului statutar şi legal prevăzut;

– In convocator se arata foarte clar obiectul – majorare de capital social, cat si explicaţiile clare privind necesitatea acestei majorări de capital social – documente anexate şi de către reclamantă.

– (…) reclamanta a primit convocatorul în timp util, cu toate acestea a ales sa îşi stabilească prezenta in (…) exclusiv pentru participarea la petrecerea de (…) a societăţii, nu si pentru a participa la adunarea generala. In acest sens vom depune dovezi de comunicare cu şi dinspre reclamantă.

În atare condiţii, argumentele reclamantei construite în linia unei conspiraţii a celorlalţi asociaţi devin cel puţin pretexte pentru a justifica neutilizarea termenului de 15 zile de la publicarea Monitorul Oficial a Hotărârii (…) a pârâtei din 19.12.2018, în conformitate cu prevederile limitative ale art. 132 alin.2 Legea 31/1990.

Astfel că:

– reclamanta nu şi-a exprimat nici măcar punctul de vedere cu privire la ordinea de zi a (…).

– Reclamanta nu a arătat dacă şi ce a împiedicat-o să ia act de hotărârea respectivă, în condiţiile în care avea şi la acel moment acces la consiliere juridică în (…).

– Reclamanta nu a solicitat în acest cadru procesual repunerea în termenul de 15 zile prevăzut de art. 186 CPC pentru exercitarea acţiunii de constatare a nulităţii Hotărârii (…) din 19.12.2018.

La aspectele de mai sus se mai adaugă şi circumstanţele cu privire la necesitatea ţinerii respectivei (…) şi voinţa socială.

– între asociaţii pârâtei  (incluzând-o pe reclamantă) au existat discuţii ample cu privire la majorarea de capital în vederea atragerii de finanţări încă din anul 2017.

– în respectivul context a fost purtată o amplă dezbatere între asociaţi şi un consultant în fonduri europene în data de 12.09.2018, adică cu aproximativ 3 luni de zile înainte de hotărârea prin care asociaţii prezenţi la adunare au hotărât să complinească cele condiţionate ca şi garanţii de către finanţatorii posibili, conform documente emise de către UNICREDIT. La respectiva întâlnire a participat şi reclamanta, conform propriilor susţineri (argumentul 6 al cererii introductive).

– în conformitate cu minuta întâlnirii din 12.09.2018, contrar susţinerilor proprii, reclamanta arătând în cadrul argumentului 8 că ar fi avut un punct de vedere exprimat „ferm” care ar fi fost contrar poziţiei celorlalţi asociaţi, buletinul de vot exprimat atestă însă că reclamanta a fost de acord cu toate elementele puse în dezbatere, semnând minuta întâlnirii. Aceste elemente atestă faptul că reclamanta a cunoscut toate elementele de contur ale planului de investiţii şi dezvoltare ale subscrisei pentru 5 ani din momentul 2018, jaloane care prevedeau investiţii bazate pe finanţări.

– în concordanţă cu respectivele discuţii, reclamanta a fost informată via email de Adresa (răspunsul) UNICREDIT (…) 09.11.2018 care stipulează condiţia de cofinanţare 100 % a proiectelor deja propuse cu garanţii materiale de 3.492.113,18 lei, care urmau a se constitui de către subscrisa din sursele proprii, care la acel moment trebuiau consolidate cu majorare de capital. Acesta fiind motivul convocării (…) emis la 29.11.2018.

– Aşa cum a arătat însăşi reclamanta şi am subliniat mai sus, convocatorul cu ordinea de zi îi era cunoscut şi la momentul ţinerii adunării generale cât şi ulterior putea să verifice ce s-a întâmplat. Mai ales că reclamanta susţine că în anul 2019 a aflat  de majorarea capitalului social fără a specifica şi cum, în acest sens, reclamanta a aflat despre respectiva Hotărâre prin mijloacele puse la dispoziţie fiecărei persoane interesate spre opozabilitate – Monitorul Oficial partea a IV-a.

(…)

Soluția instanței

Constată că reclamanta a invocat în susţinerea acţiunii încălcarea normelor privind cvorumul şi majoritatea prevăzute de lege şi actul constitutiv pentru modificarea actului constitutiv.

Potrivit art. 132 alin. 2 si 3 din Legea nr. 31/1990,  “ Hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acţionarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei. Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acţiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată şi de orice persoană interesată. „

În doctrină s-a consacrat cu valoare de principiu faptul că dispoziţiile LSC prin care se realizează cadrul de formare a voinţei sociale, precum ar fi regulile referitoare la cvorum, publicitate, ordinea de zi, majoritate etc., trebuie considerate norme de ordine publică, nerespectarea chiar şi a unei singure dispoziţii de ordin procedural consacrată de LSC conduce la nulitatea absolută hotărârii adoptate în acele condiţii.

Se consideră că nerespectarea formalităţilor privind întrunirea adunării generale atrage sancţiunea nulităţii absolute, întrucât pentru nasterea vointei sociale este necesar ca adunarea generala sa fie legal si statutar convocata si întrunită. Pentru   exprimarea voinţei sociale a persoanei juridice în cadrul acestor adunări generale este nevoie ca situaţie premisă de o adunare legal convocată în condiţiile de comunicare şi publicitate impuse de un cvorum legal, iar exprimarea acţionarilor sau a mandatarilor lor să se realizeze prin vot legal exprimat. (…) voinţelor asociaţilor nu formează voinţa sociala decat dacă materializarea acestora se face respectandu-se dispozitiile legale. Prin urmare, neindeplinirea conditiilor de validitate pentru tinerea adunarii generale  face ca hotararea adoptata sa fie lovita de nulitate absoluta.

Ca atare, sunt hotărâri lovite de nulitate absolută hotararile adunarii generale care au fost luate cu excluderea  acţionarilor care aveau dreptul să voteze (caz în care nu are importanţă dacă aceiaşi majoritate se forma şi în prezenţa lor).

Motivele invocate de reclamantă nu vizează încălcarea unor normelor edictate doar pentru a proteja interesele acţionarilor, ci a unor norme care reglementează normala funcţionare a societăţii, formarea voinţei societare şi atribuţiile principalului organ al societăţii.

De asemenea, contrar susţinerilor pârâtei, prejudiciul constă în încălcarea dreptului societăţii, ca persoană juridică, de a funcţiona în conformitate cu voinţa membrilor săi şi, pe de altă parte, despre încălcarea drepturilor asociaţilor societăţii de a-şi putea exercita drepturile societare şi a participa la deciziile adoptate.

(…) de acestea, nu vor fi reţinute apărările formulate în baza caracterului relativ al nulităţii atrase de chestiunile invocate de către reclamantă.

Prin Hotărârea Adunării Generale a (…) SRL s-a decis majorarea capitalului social cu suma de 1.550.800 lei prin aportul asociaţilor (…) şi (…) în cuantum de 1.262.800 lei, respectiv  287.000 lei. Hotărârea a fost adoptată prin votul asociaţilor (…) şi (…) în lipsa reclamantei, respectiv cu votul asociaţilor reprezentând 54% din capitalul social, potrivit certificatului ONRC depus la dosar (f.97)

Potrivit art. 192 LSC, „Adunarea generală decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaţilor şi a părţilor sociale, în afară de cazul când în actul constitutiv se prevede altfel.”, însă, la momentul adoptării hotărârii atacate se prevedea că „Adunarea generală decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaţilor şi a părţilor sociale, în afară de cazul când în actul constitutiv se prevede altfel. (2) Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociaţilor, în afară de cazul când legea sau actul constitutiv prevede altfel. ”.

În actul constitutiv, în art. 8.1,  se prevede, de asemenea, că pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociaţilor.

Într-adevăr, legea prevede în art. 193 alin. 3 o situaţie de excepţie de la condiţiile de cvorum şi majoritate cerute de art. 192 LSC, stabilindu-se că „(…) adunarea legal constituită nu poate lua o hotărâre valabilă din cauza neîntrunirii majorităţii cerute, adunarea convocată din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numărul de asociaţi şi partea din capitalul social reprezentată de asociaţii prezenţi.”. (…), această excepţie nu este aplicabilă şi în cauza de faţă, întrucât este o excepţie de la situaţia neîntrunirii majorităţii prevăzute de lege, nu şi de la situaţia neîntrunirii  votului unanim al asociaţilor. Deoarece legea în art. 192 alin. 2 nu cere întrunirea unei majorităţi, ci unanimitatea voturilor, nici art. 193 alin. 3 nu reprezintă o excepţie de la art. 192 alin. 2.

(…) de acestea, se reţine că hotărârea a fost adoptată în mod nelegal fără acordul reclamantei, deşi actul constitutiv nu putea fi modificat decât cu acordul tuturor asociaţilor, motiv pentru care hotărârea din 19.12.2018 este lovită de nulitatea absolută. Întrucât hotărârea nu putea fi adoptată decât cu votul tuturor asociaţilor în cauză nu prezintă relevanţă modalitatea de convocare a reclamantei sau motivele care au condus la neprezentarea acesteia la data primei adunări sau a adunării reconvocate.

În urma desfiinţării acestei hotărâri capitalul social va reveni la suma de 1.000 lei, din care reclamanta va deţine 46%, (…) va deţine 44%, iar (…) va deţine 10%.

Te putem ajuta!

Firma Mea oferă consultanță specializată în dreptul afacerilor, Legea societăților comerciale. Te putem ajuta în chestiuni mai simple, precum este înființarea unei firme, dar și cu aspecte mai complicate, cum este o fuziune sau o divizare.

Nu ezita, contactează-ne!