Curtea de Apel Timișoara a stabilit că votul asociatului unui SRL în AGA expediat prin e-mail nu este valid

Curtea de Apel din Timișoara a decis că votul asociatului unui SRL comunicat prin e-mail nu este valid.

Aspecte importante:

• votul exprimat în adunarea generală a asociaților unui SRL din Timișoara a fost invalidat întrucât a fost comunicat prin e-mail;
• legea nu recunoaște dreptul contestării procesului – verbal al adunării generale (a SRL-ului din Timișoara), acesta fiind un act premergător al hotărârii, astfel că doar hotărârea poate fi atacată;
• administratorul judiciar nu poate mandata un alt practician în insolvență care să se ocupe de efectuarea formalităților de convocare a adunării generale, dar și celelalte atribuții referitoare la adunare;
• votul exprimat prin avocat, care s-a legitimat prin împuternicirea avocațială în cadrul adunării generale a asociațiilor din cadrul SRL-ului din Timișoara, este un vot valabil exprimat.

Stare de fapt

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului (…) la data de 28.09.2022, sub nr. (…)/30/2019/a18, reclamantul (…), a chemat în judecată pe pârâţii (…) S.R.L., (…) S.R.L. prin administrator judiciar  S.C.P. (…),  (…) S.R.L., solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa: în principal, să constate nulitatea absolută a procesului-verbal adunării generale extraordinare a asociaţilor (…) S.R.L. din 15.09.202 şi a Hotărârii Adunării Generale a (…) S.R.L.  din 15.09.2022, precum şi a tuturor actelor subsecvente; în subsidiar, să dispună nulitatea relativă a procesului-verbal al adunării generale extraordinare a asociaţilor (…) S.R.L. din 15.09.202 şi a Hotărârii Adunării Generale a (…) S.R.L. din 15.09.2022, precum şi a tuturor actelor subsecvente; să oblige pârâţii la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. (…)/23.12.2022, pronunţată în dosarul (…)/30/2019/a18,  tribunalul a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii în anulare a procesului – verbal al adunării generale extraordinare a asociaţilor (…) S.R.L. din 15.09.2022; a respins excepţia necompetenței judecătorului-sindic, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a administratorului judiciar (…), a admis în parte cererea de chemare în judecată, formulată de către reclamantul (…) în contradictoriu cu  pârâţii (…) S.R.L. reprezentată de administrator judiciar practicianul în (…) S.P.R.L.,  (…) şi  (…) S.R.L. şi a anulat Hotărârea Adunării Generale a (…) S.R.L. din 15.09.2022 si procesul – verbal al adunării generale extraordinare a asociaţilor (…) S.R.L. din 15.09.2022.  A respins în rest acţiunea.

Împotriva sentinţei civile nr. (…)/23.12.2023 au declarat apel atât reclamantul (…), cât şi pârâţii (…) şi (…) S.R.L., prin administrator judiciar SCP (…).

Prin decizia civilă nr. (…)/31.05.2023, Curtea de Apel Timişoara a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de apelantul-reclamant (…), în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi (…) S.R.L. – prin administrator judiciar (…), (…) S.R.L., împotriva sentinţei civile nr. (…)/23.12.2022, pronunţată de Tribunalul (…) în dosarul nr. (…)/30/2019/a19, având ca obiect acţiune în anulare.

Totodată, instanţa de control a admis apelurile declarate de apelanţii-pârâţi (…) şi (…) S.R.L. – prin administrator judiciar (…) S.P.R.L. împotriva aceleiaşi sentinţe, a anulat sentinţa apelată şi trimis cauza spre rejudecare Tribunalului (…) – Secţia a II-a civilă, complet specializat în soluţionarea litigiilor cu profesionişti.

Prin sentinţa civilă nr. (…)/19.12.2023 pronunţată de Tribunalul (…) în dosarul nr. (…)/30/2019/a18*, tribunalul a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a administratorului judiciar (…) S.P.R.L., fiind respinsă cererea faţă de acesta ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitatea procesuală pasivă; totodată, a fost admisă excepţia inadmisibilităţii acţiunii în anularea procesului – verbal al adunării generale extraordinare a asociaţilor (…) S.R.L., din 15.09.2022 şi a fost respinsă cererea de anulare a acestuia ca inadmisibilă; de asemenea, a fost admisă, în parte, cererea formulată de către reclamantul (…), în contradictoriu cu pârâţii (…) S.R.L., prin administrator judiciar (…), (…) S.R.L., fiind constată nulitatea absolută a hotărârii adoptate în cadrul Adunării Generale a (…) SRL din data de 15.09.2022; a fost respinsă, în rest, cererea.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a constatat că, în fapt, prin prezenta cerere, reclamantul a solicitat anularea Hotărârii Adunării Generale a asociaţilor (…) S.R.L. din data de 15.09.2022, a procesului-verbal al adunării generale, precum şi a actelor subsecvente, fiind invocată nulitatea absolută şi nulitatea relativă a acestora.

Ordinea de zi a adunării generale era desemnarea administratorului special al societăţii debitoare (…) S.R.L. şi împuternicirea persoanei care, personal sau prin mandatar, va îndeplini  toate formalităţile pentru aducerea la îndeplinire a celor hotărâte.

Potrivit informaţiilor ORC(f.60), societatea (…) S.R.L. are trei asociaţi, astfel: 1. (…) SRL- persoană juridică, cu cota de participare de 1% corespunzător celor 2 părţi sociale din totalul de 200 părţi sociale; 2. (…)- persoană fizică, cu cota de participare de 49,5% corespunzător celor 99 părţi sociale din totalul de 200 părţi sociale; 3. (…)- persoană fizică, cu cota de participare de 49,5% corespunzător celor 99 părţi sociale din totalul de 200 părţi sociale.

Reclamantul (…) a arătat că s-a făcut convocarea pentru data de 8.09.2022, ora 14, iar în situaţia în care nu este întrunit cvorumul, cea de-a doua adunare are loc la data de 15.09.2022.

La data de 8.09.2022, reclamantul a transmis votul semnat electronic, împreună cu împuternicirea avocatului, prin mail, la solicitarea administratorului judiciar.

La data de 8.09.2022, la prima convocare A.G.A., s-a încheiat procesul verbal al adunării generale extraordinare a asociaţilor (…) S.R.L. prin care s-a constatat că, la ora şi data stabilite pentru adunare, nu s-a prezentat niciun asociat al societăţii debitoare şi au fost formulate voturi scrise din partea asociatului reclamant, prin corespondenţă. S-a constatat că nu este întrunit cvorumul legal şi statutar, astfel că nu se adoptă hotărâri cu privire la ordinea propusă.

La data de 15.09.2022, a doua convocare A.G.A., s-a încheiat procesul-verbal al adunării generale extraordinare a asociaţilor (…) S.R.L. prin care s-a constatat că la ora şi data stabilite pentru adunare asociatul – reclamant (…) a trimis vot prin corespondenţă, care nu este considerat vot valid, asociatul (…) este prezent în cadrul sedinţei, vot în plic închis şi lipseşte asociatul (…) S.R.L. S-a constatat că asociatul (…), prin avocat, a trimis votul său valid. S-a menţionat ,(…) în vedere voturile exprimate, reprezentantul administratorului judiciar constată că la data prezentei şedinţe cu un procent de 49,5% din totalul părţilor sociale și cu 100% din totalul voturilor valid exprimate, se hotărăşte: Se împuterniceşte d-na (…) […]  să efectueze demersurile necesare în vederea asigurării publicităţii acestei hotărâri conform legii”.

(…)

Soluția Tribunalului Timiș

Analizând cu prioritate excepţiile invocate, tribunalul a reţinut că, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a administratorului judiciar, în conformitate cu prevederile art. 36 Cod de procedură civilă, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii, iar existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituind o chestiune de fond.

Potrivit art. 132 din Legea nr. 31/1990, hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, iar cererea se va soluţiona în contradictoriu cu societatea, motiv pentru care administratorul judiciar nu are calitatea procesuală pasivă în prezenta cauză, astfel că se impune admiterea excepţiei lipsei calității procesuale pasive a acestuia şi respingerea cererii faţă de acesta, în consecinţă.

Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii în anularea procesului-verbal de ședință a adunării generale a asociaților, s-a reţinut că, în conformitate cu articolul 132 din Legea nr. 31/1990, hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie.

Legea nu conferă dreptul de contestare a procesului-verbal al adunării generale, în mod distinct, întrucât acesta este un act premergător al hotărârii adunării generale, care constată doar o situație de fapt, respectiv modul în care s-a desfășurat ședința și nu creează raporturi juridice între participanți, motiv pentru care s-a impus a fi admisă şi această excepţie.

Pe fondul cauzei, s-au reţinut următoarele: reclamantul a invocat prevederile art. 58 din Legea nr.31/1990, reproduse, în baza cărora administratorul judiciar are obligaţia legală de convocare şi asigurare a secretariatului adunărilor asociaţilor debitorului persoană juridică.

În cauză, convocarea şi documentele referitoare la adunarea generală a (…) S.R.L. s-a făcut prin (…), reprezentantul unui alt practician în insolvenţă pârâtul (…) S.P.R.L.- administratorul judiciar susţinând că, în baza contractului de colaborare şi a împuternicirii scrise a mandatat un alt practician în insolvenţă compatibil, respectiv (…) de Insolvenţă (…)S.P.R..L, să îl reprezinte în toate dosarele vizând debitoarea (…) S.R.L.

(…), potrivit art. 41 din O.U.G. nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, atribuţiile legale ale practicianului în insolvenţă, precum şi cele stabilite exclusiv în sarcina sa de judecătorul-sindic în procedurile de insolvenţă nu pot fi exercitate prin reprezentare. Practicianul în insolvenţă poate fi totuşi asistat de avocat în exerciţiul acestor atribuţii şi poate da mandat de reprezentare, în condiţiile legii, pentru încheierea sau exercitarea unor acte juridice ori procesuale ce nu presupun exerciţiul atribuţiilor exclusive ale practicianului în insolvenţă. Sunt atribuţii ale practicianului în insolvenţă care nu pot fi exercitate prin reprezentare, următoarele:[…] c) convocarea şi prezidarea adunărilor creditorilor, acţionarilor, asociaţilor ori membrilor debitorului persoană juridică, dacă legea nu dă aceste atribuţii în sarcina altor persoane.

Ca urmare, administratorul judiciar nu putea mandata un alt practician în insolvenţă compatibil pentru realizarea obligaţiei prevăzute expres de art. 58 alin. 1 lit. g din Legea nr. 85/2014.

Or, din procesele-verbale ale adunării convocate s-a observat că toate demersurile efectuate au fost efectuate prin mandatarul administratorului judiciar, cu încălcarea dispoziţiilor legale, motiv pentru care sunt nule  toate documentele întocmite cu nerespectarea legii.

În contextul în care motivele de nulitate absolută a unei hotărâri A.G.A. sunt cele referitoare la modalitatea de convocare a Adunării Generale şi cele referitoare la modalitatea de exercitare a dreptului de vot,  în sensul asigurării condiţiilor legale cerute pentru cvorum şi majoritate, în cazul unei societăţi cu răspundere limitată, a dublei majorităţi atât a capitalului, cât şi al asociaţilor, rezultă că demersurile efectuate prin mandatarul administratorului judiciar sunt nule absolut.

Aceasta cu atât mai mult cu cât mandatul încredinţat nu se referă la convocarea A.G.A. a (…) S.R.L., iar contractul de colaborare între practicienii în insolvenţă nu are un obiect determinat, astfel că nu poate fi ratificat, conform susţinerilor pârâtului mandant-administrator judiciar.

Examinând, în continuare, motivele de nulitate absolută ale A.G.A. din data de 08-15.09.2022 invocate de reclamant, tribunalul a reţinut că dispoziţiile art.193 din Legea nr.31/1990, reproduse, trebuie interpretate în sensul că, în ipoteza în care, la prima adunare generală, nu se poate obţine majoritatea absolută a asociaţilor şi a părţilor sociale (adică acea majoritate obţinută raportare la toţi asociaţii şi la totalitatea părţilor sociale), la a doua adunare generală a asociaţilor cerinţele de majoritate pretinse de lege sunt relative la cei prezenţi, la cei care se prezintă şi votează. (…), şi în acest din urmă caz, pentru adoptarea valabilă a unei hotărâri este necesar a exista dubla majoritate, în sensul că, pentru adoptarea hotărârii trebuie să voteze majoritatea asociaţilor prezenţi la adunare şi care să întrunească majoritatea părţilor sociale ale asociaţilor prezenţi.

În aceste context, s-a impus analizarea posibilităţii votului prin corespondenţă, deoarece reclamantul a folosit un asemenea vot, care a susţinut acesta că este identic cu cel al pârâtului asociat persoană fizică.

S-a reţinut că, potrivit art. 191 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, prin actul constitutiv se va putea stabili că votarea se poate face şi prin corespondenţă, însă actul constitutiv al (…) S.R.L. nu prevede că votarea se poate face prin corespondenţă.

Ca urmare, votul reclamantului fiind un vot prin corespondenţă, respectiv prin mail, fără prezenţa fizică a reclamantului sau a reprezentantului acestuia, acesta nu este valid, indiferent de consemnările din procesul-verbal încheiat la data de 08.09.2022 care nu pot  avea ca efect validarea unui vot nelegal.

Cu privire la votul pârâtului asociat persoană fizică prin coroborarea  împuternicirii avocaţiale cu votul asociatului şi menţiunile din procesul-verbal al adunării generale extraordinare  s-a constatat că acesta este exprimat prin semnătura avocatului, chiar în plicul închis prezentat la adunare.

Or, în aceste condiţii, votul asociatului pârât (…) este un vot valid, acesta fiind prezent prin reprezentarea sa de către avocat pe baza împuternicirii prezentate la data şi locul adunării generale a asociaţilor.

Dispoziţiile art. 125 din Legea nr. 31/1990 nu sunt aplicabile în cazul societăţilor cu răspundere limitată, contrar susţinerilor reclamantului, deoarece ori de câte ori un text de lege se aplică şi acestora, legea prevede acest lucru, cum este art. 132 din lege aplicabil şi pentru societăţile cu răspundere limitată, în ce priveşte dreptul de a ataca hotărârile adunării generale, prevăzut de art. 196 din Legea nr. 31/1990.

Astfel, mandatul de reprezentare dat avocatului, în temeiul art. 3 alin. 1 lit. b din Legea nr. 51/1995, este suficient pentru votul exprimat de persoana fizică (…), acesta fiind secret de vreme ce a fost singura persoană prezentă la adunare. Votul secret are menirea de a-i proteja pe asociaţi, astfel încât ei să se poată exprima liber, fără niciun fel de constrângeri, ştiut fiind faptul că, prin exercitarea unui vot secret, persoana se poate exprima exact, fără rezerve sau reţineri. Aşadar, respectarea secretului votului înseamnă că opţiunea exprimată de asociat nu a fost cunoscută celorlalţi participanţi la procesul de votare, înainte sau în timpul operaţiunii de vot, chiar dacă s-ar putea deduce în ce sens va vota un asociat, fapt care s-a realizat în cadrul şedinţei din data de 15.09.2022.

Sunt întrunite şi condiţiile de dublă majoritate ale asociaţilor prezenţi, deoarece votul exprimat de persoana fizică (…)  întruneşte dubla majoritate.

(…), aşa cum s-a reţinut este necesară constatarea nulităţii absolute a hotărârii adoptate în cadrul Adunării Generale a (…) S.R.L. din data de 15.09.2022 pentru neconvocarea legală a acesteia de către administratorul judiciar în mod  exclusiv.

Cu privire la anularea actelor subsecvente, s-a impus respingerea acestui capăt de cerere în considerarea neindividualizării actelor şi a legăturii dintre acestea şi hotărârea anulată.

Pentru aceste considerente, deoarece cererea reclamantului este întemeiată parţial,  tribunalul  a admis-o, în parte și a constatat nulitatea absolută a hotărârii adoptate în cadrul Adunării Generale a (…) SRL din data de 15.09.2022.

În temeiul art. 451-453 Cod procedură civilă, s-a constatat că părţile vor solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.

(…)

Soluția Curții de Apel Timișoara

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:

(…) instanţă a constatat nulitatea absolută a hotărârii adoptate în cadrul adunării generale a asociaţilor (…) S.R.L. din data de 15.09.2022, reţinând că administratorul judiciar nu putea mandata un alt practician în insolvenţă compatibil pentru realizarea obligaţiei prevăzute expres de art. 58 alin. 1 lit. g din Legea nr. 85/2014, iar din procesele-verbale ale adunării convocate s-a observat că toate demersurile au fost efectuate prin mandatarul administratorului judiciar, cu încălcarea dispoziţiilor legale, motiv pentru care sunt nule  toate documentele întocmite.

Prin apelurile formulate, apelanţii-pârâţi (…) S.R.L. prin administrator judiciar (…) şi (…) au criticat această soluţie, arătând că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 41 alin. 2 din O.U.G. nr. 86/2006, deoarece reprezentarea s-a efectuat de către un practician în insolvenţă compatibil, articol care prevede că S.P.R.L. poate fi reprezentată de persoane care au calitatea de practician în insolvenţă compatibil. Au apreciat că  prima instanţă nu a observat faptul că alin. 3 prevede posibilitatea asistării practicianului de către avocat şi posibilitatea de a da mandat de reprezentare avocatului, neobservând astfel nici că alin. 4 stipulează în mod expres atribuţiile care nu pot fi exercitate prin reprezentare de către avocat. Se mai arată că dreptul la asociere este expres prevăzut în art. 8 alin. 4 din Statutul practicienilor în insolvenţă, fără a fi necesară înregistrarea formei de asociere în tabloul UNPIR sau în Registrul formelor de organizare. S-a mai menționat că instanța nu a observat că în fapt colaborator al (…) S.P.R.L. nu a fost și nu este dl. (…), ci (…) de Insolvență (…) S.P.R.L., al cărei reprezentant este dl. (…).

Potrivit art. 58 alin. 1 lit. g din Legea 85/2014, constituie o atribuție a administratorului judiciar convocarea, prezidarea şi asigurarea secretariatului şedinţelor adunării creditorilor sau ale acţionarilor, asociaţilor ori membrilor debitorului persoană juridică.

Conform art. 41 alin. 1-4 din O.U.G. 86/2006, (1) Atribuţiile legale ale practicianului în insolvenţă, precum şi cele stabilite exclusiv în sarcina sa de judecătorul-sindic în procedurile de insolvenţă nu pot fi exercitate prin reprezentare.

(2) Cabinetele individuale, IPURL sau SPRL, indiferent de forma de organizare, pot fi reprezentate numai de persoane care au calitatea de practician în insolvenţă compatibil.

(3) Practicianul în insolvenţă poate fi totuşi asistat de avocat în exerciţiul acestor atribuţii şi poate da mandat de reprezentare, în condiţiile legii, pentru încheierea sau exercitarea unor acte juridice ori procesuale ce nu presupun exerciţiul atribuţiilor exclusive ale practicianului în insolvenţă.

(4) Sunt atribuţii ale practicianului în insolvenţă care nu pot fi exercitate prin reprezentare, potrivit alin. (3), următoarele:

c) convocarea şi prezidarea adunărilor creditorilor, acţionarilor, asociaţilor ori membrilor debitorului persoană juridică, dacă legea nu dă aceste atribuţii în sarcina altor persoane.

În interpretarea apelanților-pârâți în cauză sunt aplicabile prevederile art. 41 alin. 2 din O.U.G. 86/2006, iar alin. 4 face trimitere la imposibilitatea de exercitare a atribuțiilor potrivit alin. 3, adică de către avocat.

Curtea nu își însușește această interpretare. Astfel, în art. 41 alin. 1 din O.U.G. 86/2006 este instituită regula generală potrivit căreia atribuţiile legale ale practicianului în insolvenţă, precum şi cele stabilite exclusiv în sarcina sa de judecătorul-sindic în procedurile de insolvenţă nu pot fi exercitate prin reprezentare. Alineatul 2 se referă la reprezentarea cabinetelor individuale, IPURL sau SPRL. Alineatul 3 vizează reprezentarea prin avocat pentru încheierea sau exercitarea unor acte juridice ori procesuale ce nu presupun exerciţiul atribuţiilor exclusive ale practicianului în insolvenţă, însă alineatul 4 exclude o asemenea reprezentare în situația convocării şi prezidării adunărilor creditorilor, acţionarilor, asociaţilor ori membrilor debitorului persoană juridică.

Se mai constată că potrivit art. 45 alin. 1 lit. d din Legea 85/2014, judecătorul-sindic are ca și atribuție desemnarea motivată, după verificarea eventualelor incompatibilităţi, prin sentinţa de deschidere a procedurii, după caz, a administratorului judiciar provizoriu/lichidatorului judiciar provizoriu, iar conform art. 57 alin. 2 din același act normativ, în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, creditorii care deţin mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot pot decide desemnarea unui administrator judiciar, stabilindu-i şi onorariul.

Așadar, desemnarea în procedura insolvenței a unui administrator judiciar poate fi realizată de către judecătorul-sindic, sau de către creditori, iar voința acestora nu poate fi eludată de către practicianul în insolvență respectiv prin mandatarea altuia pentru exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege.

Potrivit art. 8 alin. 4 din Statutul privind organizarea și exercitarea profesiei de practician în insolvență, formele de exercitare a profesiei se pot asocia liber, conform dreptului de liberă asociere, pentru gestionarea în bune condiții a procedurilor de insolvență, fără ca forma de asociere rezultată să fie înscrisă în Tabloul UNPIR sau Registrul formelor de organizare.

Pe cale de consecință, într-o procedură de insolvență poate fi desemnat un consorțiu alcătuit din mai mulți practicieni, în condițiile prevăzute mai sus, respectiv de către judecătorul-sindic sau de către creditori, însă nu este cazul în speță.

De asemenea, potrivit art. 16 din Statutul privind organizarea și exercitarea profesiei de practician în insolvență, (1) Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de practician în insolvență prin care un practician consacră activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei de practician în insolvență.

(2) Contractul de colaborare se încheie în formă scrisă între practicianul colaborator și forma de organizare, reprezentată prin titularul cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei. Contractul va cuprinde în mod obligatoriu și clauze de formare profesională inițială, dacă practicianul colaborator este stagiar. Orice clauză contrară legii sau prezentului statut este socotită nescrisă.

Așadar, este posibil ca un practician să aibă calitatea de colaborator al unei forme de exercitare a profesiei de practician în insolvență, în condițiile încheierii unui contract de colaborare.

Or, în speță contractul de colaborare este încheiat între două forme de exercitare a profesiei de practician în insolvență, respectiv între (…) S.P.R.L. și (…) DE INSOLVENȚĂ (…) S.P.R.L.

(…) de cele de mai sus, în condițiile în care convocarea și procesul-verbal al ședinței adunării generale a asociaţilor (…) S.R.L. din data de 15.09.2022 sunt realizate de către (…) S.P.R.L. prin practician în insolvență (…), în mod judicios prima instanță a constatat nulitatea hotărârii adoptate.

Apelanții-pârâți au apreciat că nulitatea este una relativă, interesul ocrotit nefiind unul general, iar actele juridice fiind civile, nu de procedură. Consideră că actul poate fi ratificat, confirmat de către (…) S.P.R.L.. Menționează că apelantul-reclamant nu a suferit vreo vătămare, în condițiile în care a cunoscut ambele date la care a fost convocată adunarea generală și ordinea de zi pentru aceasta, trimițând și votul său, chiar dacă acesta nu a fost validat.

Curtea consideră că exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege în mod exclusiv în sarcina practicianului în insolvență desemnat de către judecătorul-sindic sau de către creditor reprezintă o exigență care depășește sfera intereselor individuale. În realitate, interesul este unul general, întrucât prin modalitatea în care este reglementată desemnarea acestuia în procedură se urmărește să se ocrotească interesele tuturor participanților la procedura insolvenței, pentru a se asigura finalitatea acesteia.

Desemnarea unui anumit practician în insolvență are în vedere ca acesta să prezinte garanții de obiectivitate și imparțialitate față de părțile implicate (debitor, creditori, terți), precum și ca acesta să aibă capacitatea de a derula în bune condiții o procedură de insolvență.

Pe cale de consecință, încălcarea normelor legale redate mai sus atrage nulitatea absolută, astfel că actul încheiat nu poate fi ratificat sau confirmat și nici nu se poate reține o lipsă a vătămării.

(…) de cele de mai sus, criticile apelanților-pârâți sunt nefondate.

Apelantul-reclamant (…) a formulat apel incident și provocat, prin care a solicitat schimbarea în parte a sentinţei atacate, admiterea în tot a acţiunii formulate şi admiterea considerentelor cu privire la nevaliditatea votului exprimat de apelantul-pârât (…).

A criticat admiterea de către prima instanță a excepției calității procesuale pasive a administratorului judiciar, arătând că o parte din motivele invocate prin acțiune îl vizează pe acesta și este necesară respectarea principiului contradictorialității.

Calitatea procesuală pasivă, astfel cum rezultă și din prevederile art. 36 din Codul de procedură civilă, presupune identitatea dintre pârât și subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecății.

Potrivit art. 132 alin. 5 din Legea 31/1990, care reglementează acțiunea în anularea hotărârii adunării generale a asociaților, cererea se va soluţiona în contradictoriu cu societatea, reprezentată prin consiliul de administraţie, respectiv prin directorat.

Pe cale de consecință, prima instanță a procedat în mod corect atunci când a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a administratorului judiciar.

Apelantul-reclamant (…) a mai criticat respingerea ca inadmisibilă cererii de anulare a procesului-verbal, arătând că acesta a fost atacat împreună cu hotărârea adunării generale a asociaților.

Soluția primei instanțe este una corectă, întrucât procesul-verbal reprezintă doar un înscris constatator al actului juridic atacat prin prezentul demers judiciar, care este hotărârea adunării generale a asociaților.

Prin apelul formulat, reclamantul a mai arătat că votul exprimat de apelantul-pârât (…) nu a fost unul valid.

Astfel, arată că trebuia să se procedeze ca și în cazul adunării asociaților din 8.09.2022, când s-a luat act de votul reclamantului, dar nefiind întrunit cvorumul legal nu s-a putut trece la pronunțarea unei hotărâri.

Curtea arată că legalitatea unei hotărâri nu se poate stabili prin raportare la modalitatea în care s-a procedat într-o ședință anterioară.

Reclamantul a apreciat că votul exprimat pârâtului (…) consemnat în scris și depus în cadrul adunării de către avocat este tot un vot prin corespondență, avocatul realizând un simplu serviciu de curierat. Consideră că nu există nicio diferență între votul acestuia și votul său exprimat prin corespondență. A invocat prevederile art. 125 din Legea 31/1990.

(…) instanță a avut în vedere faptul că, deși potrivit art. 191 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, prin actul constitutiv se putea stabili că votarea se poate face şi prin corespondenţă, în actul constitutiv al apelantei-pârâte (…) S.R.L. nu există o asemenea prevedere.

Pe cale de consecință, prima instanță a stabilit în mod corect că votul apelantului-reclamant, care a fost exercitat prin corespondenţă, respectiv prin mail, fără prezenţa fizică a reclamantului sau a reprezentantului acestuia, nu este valid.

De asemenea, în mod judicios s-a stabilit că situația apelantului-reclamant (…) nu este identică cu cea a apelantului-pârât (…).

Astfel, la f. 72 a dosarului primei instanțe se află împuternicirea acordată de acesta avocatului (…) pentru reprezentarea sa și exercitarea votului în cadrul adunării generale a asociaților, iar la f. 58,59 se află votul acestuia.

În procesul-verbal al adunării generale extraordinare a asociaților (…) S.R.L. se menționează prezența avocatului (…), în reprezentarea pârâtului (…).

Faptul că acesta a prezentat un înscris în care este menționat votul pârâtului (…) nu înseamnă că a realizat un simplu serviciu de curierat. Reprezentarea semnifică prezența chiar a părții reprezentate, respectiv a asociatului, prin reprezentantul său, acesta exprimând și în mod verbal votul.

Nu poate fi asimilată această situație cu cea a expedierii unui vot prin corespondență.

Pe cale de consecință și această critică este neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea va respinge apelurile formulate de apelanţii-pârâţi (…) S.R.L. prin administrator judiciar (…) S.P.R.L. şi (…) şi apelul incident şi provocat formulat de apelantul-reclamant (…) în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi (…) S.R.L., (…)

DECIZIA CIVILĂ NR (…) A

Şedinţa publică din 15.05.2024

Te putem ajuta!

Firma Mea oferă consultanță specializată în dreptul afacerilor, Legea societăților comerciale. Te putem ajuta în chestiuni mai simple, precum este înființarea unei firme (SRL/PFA), dar și cu aspecte mai complicate, cum este o fuziune sau o divizare.

Nu ezita, contactează-ne!