Curtea de Apel București a decis că actul constitutiv al SRL nu poate fi modificat decât dacă există votul tuturor asociaților, regulă de la care asociații SRL pot deroga doar expres prin inserarea unei clauze în actul constitutiv

Curtea a stabilit că pentru a deroga de la regula unanimităţii, prevăzută de lege pentru ipoteza modificării actului constitutiv, era necesar ca actul constitutiv să prevadă expres şi neechivoc această împrejurare, adică să statueze că, şi pentru adoptarea unei hotărâri de modificare a actului constitutiv, se aplică regula majorităţii.

Aspecte importante:

• hotărârile care au ca obiect modificarea actului constitutiv al SRL se iau cu votul tuturor asociaților societății;

• adunarea generală a asociaților nu poate lua o decizie valabilă având ca obiect modificarea actului constitutiv, nici la prima și nici la a doua convocare, fără acordul tuturor asociaților SRL;

• pentru a deroga de la regula unanimităţii, prevăzută de lege pentru ipoteza modificării actului constitutiv, era necesar ca actul constitutiv să prevadă expres şi neechivoc această împrejurare, adică să statueze că, şi pentru adoptarea unei hotărâri de modificare a actului constitutiv, se aplică regula majorităţii;

• dispozițiile art.192 alin.(2) din Legea nr.31/1990 pot fi înlăturate prin voința asociaților exprimată în actul constitutiv, însă, pentru a exista o derogare, este necesar ca manifestarea de voință să fie neechivocă, în sensul unei stipulații exprese privind înlăturarea regulii unanimității în privința hotărârilor referitoare la modificarea actului constitutiv

Stare de fapt

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 11.05.2022 pe rolul Tribunalului București – Secția a VI-a civilă sub numărul unic de dosar (…)/3/2022, reclamanta (…), în contradictoriu cu pârâta (…) SRL, a solicitat:

(1) să se constate nulitatea absolută a hotărârii Adunării Generale Extraordinare a (…) SRL nr. 1 din data de 20.01.2022, având în vedere încălcarea dispoziţiilor art.192 alin.(2) din Legea nr.31/1990;

(2) să se dispună:

– anularea tuturor actelor subsecvente acesteia (petit la care a renunțat ulterior, conform precizării aflate la fila 52 – dosar tribunal);

– menționarea hotărârii instanței în Registrul Comerțului;

– radierea mențiunii din Registrul Comerțului;

– obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxa de timbru și onorariu de avocat.

2. (…) SRL a depus la data de 21.07.2022 întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

(…) Prin sentința civilă nr. (…)/26.10.2022, pronunțată în dosarul nr. (…)/3/2022, Tribunalul București-Secția a VI-a civilă a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta (…), în contradictoriu cu pârâta (…) SRL.

(…) În considerentele acestei sentințe, au fost reținute, în esență, următoarele:

Adunarea Generală a (…) SRL din 20.01.2022, la care au participat ambii asociaţi ai societăţi, respectiv reclamanta şi (…), a decis cu votul asociatului (…), reprezentând 98% din capitalul social, modificarea actului constitutiv, cesiunea părţilor sociale asociatului majoritar.

Au fost evocate, ca relevante în speță, dispozițiile art. 192 din Legea nr. 31/1990.

Modificarea actului constitutiv poate fi decisă doar cu acordul tuturor asociaţilor şi toate considerentele pe care se întemeiază cererea principală sunt corecte numai în situaţia în care prin actul constitutiv asociaţii nu au stabilit că modificarea actului constitutiv se poate realiza şi cu o altă majoritate.

În cauza de faţă, prin actul constitutiv al societăţii pârâte, în art. 16, se arată că „Adunarea generală a asociaţilor decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaţilor şi a părţilor sociale. În cazul în care urmează a se decide modificarea actului constitutiv şi unul sau mai mulţi asociaţi nu este/sunt de acord cu această modificare, aceştia au dreptul de a se retrage din societate.”

Asociaţii, prin această prevedere contractuală, au stabilit că inclusiv hotărârile asupra modificării actului constitutiv se adoptă cu majoritatea absolută. Astfel, după ce se reia, în art.16 alin.(1), prevederea legală de art.192 alin.(1) LSC, în art. 16 alin. (2) nu mai este redată şi excepţia prevăzută de textul de lege de la art.192 alin.(2) LSC, ci se arată că asociatul care nu este de acord cu modificarea se poate retrage, fapt din care rezultă că modificarea poate fi decisă chiar dacă un asociat nu este de acord şi că, în momentul adoptării modificării în ciuda opoziţiei acestuia, asociatul dobândeşte dreptul de a se retrage.

(…) de acestea, reţinând că hotărârea din 20.01.2022 a fost adoptată cu majoritatea absolută a asociaţilor în conformitate cu art.16 din actul constitutiv şi art.192 alin.(2) LSC, prezenta cerere de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

Motive de apel

II.) Apelul declarat în cauză şi procedura în faţa instanţei de control judiciar devolutiv

(…) Reclamanta (…) a promovat, în termen legal, apel împotriva sentinței nr. 2493/26.10.2022.

S-a solicitat ca, în urma admiterii acestei căi ordinare de atac, să se dispună schimbarea hotărârii primei instanțe, cu consecința să se constate nulitatea absolută a hotărârii adunării generare extraordinare a asociaților (…) SRL nr. 1 din data de 20.01.2022, să se dispună menționarea hotărârii instanței în Registrul Comerțului și radierea mențiunii din Registrul Comerțului, precum și, în baza art.453 alin.(1) C.proc.civ., obligarea intimatei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxa de timbru și onorariu de avocat.

(…) În motivarea apelului ante-referit, după prezentarea unui scurt istoric al cauzei de față, au fost reliefate, în esență, următoarele:

(A) O primă critică s-a circumscris tezei potrivit căreia se impune constatarea nulității absolute a hotărârii adunării generale a asociaților din data de 20.01.2022, întrucât sunt încălcate dispozițiile art.192 alin.(2) din Legea nr.31/1990.

Astfel, în cuprinsul hotărârii apelate, instanța de fond a reținut în mod vădit neîntemeiat faptul că Adunarea Generală a Asociaților decide prin votul reprezentând majoritatea absolută și în ceea ce privește modificarea actului constitutiv al societății, apreciindu-se că asociatul care nu este de acord cu modificarea adusă actului constitutiv se poate retrage din societate, dispozițiile art.192 alin.(2) din Legea nr. 31/990 nefiind aplicabile.

Din analiza reglementărilor legale și a opiniilor doctrinare, societatea cu răspundere limitată este o societate de persoane și nu una de capitaluri și este guvernată de caracterul intuituu personae al actului constitutiv. Elementul esențial al constituirii unei astfel de societăți îl reprezintă acordul de voință al asociaților și intenția lor de asociere. În aceste condiții, legiuitorul a reglementat restrictiv modificările actului constitutiv în scopul protejării acordului inițial de voință al fondatorilor.

Așadar, în cazul unei societăți cu răspundere limitată, pentru valabila adoptare a unei hotărâri prin care se modifică actul constitutiv al societății, legea impune necesitatea unanimității voturilor tuturor asociaților.

Dispozițiile art.192, coroborate cu cele ale art.193 din Legea nr.31/1990 instituie, ca regulă generală, în domeniul adoptării adunărilor generale ale societăților cu răspundere limitată, principiul majoritar, dar este prevăzută și o excepție: modificarea actului constitutiv.

Așadar, în cuprinsul art.192 și art.193 din Legea societăților, legiuitorul a tratat diferit condițiile de adoptare a două categorii de hotărâri, respectiv (i) hotărârile obișnuite, care nu vizează modificarea actului constitutiv – art. 193 și (ii) hotărârile care vizează modificarea actului constitutiv – art.192 alin.(2) din Legea nr. 31/1990.

Prin urmare, în domeniul strict al hotărârii care are ca obiect modificarea actului constitutiv, legea abandonează principiul majoritar. În acest sens, au fost citate dispozițiile art.193 alin. (3) din Legea nr. 31/1990. Din formularea acestui text legal, care face vorbire despre majoritate, se deduce că art.193 alin. (3) este aplicabil numai în situația neadoptării hotărârilor din cauza neîntrunirii majorității (cerută după lege sau prevăzută de actul constitutiv), iar nu și în situația imposibilității adoptării hotărârii de modificare a actului constitutiv din cauza neîntrunirii unanimității.

Așadar, hotărârile care au ca obiect modificarea actului constitutiv al societății se iau cu votul tuturor asociaților societății, nu numai prin votul asociaților prezenți la cea de a doua convocare. În acest sens, este și jurisprudența relevantă, conform căreia adunarea generală a asociaților nu poate lua o decizie valabilă având ca obiect modificarea actului constitutiv, nici la prima și nici la a doua convocare, fără acordul tuturor asociaților.

În cazul dedus judecății, prin hotărârea (…) nr. 1 a (…) SRL, asociatul majoritar a încercat să modifice actul constitutiv al societății fără să existe votul tuturor asociaților, în totală contradicție cu dispozițiile art.192 alin. (2) din Legea nr.31/1990. Dând dovadă de rea-credință, asociatul majoritar a intenționat să modifice prevederile actului constitutiv al societății care vizau chiar modalitatea de adoptare a hotărârilor (…), respectiv, acestea urmau să fie aprobate cu votul a 75% din capitalul social al societății.

Din chiar intenția asociatului (…) reiese că, la momentul ținerii Adunării Generale a Asociaților din data de 19-20.01.2022, hotărârile (…) ce vizau modificarea actului constitutiv se adoptau cu unanimitate, conform dispozițiilor art.192 alin.(2) din Legea nr.31/1990.

(…) hotărârile (…) având ca obiect modificarea actului constitutiv al societății s-ar fi adoptat cu majoritatea absolută a asociaților, se întreabă apelanta care ar mai fi fost rațiunea pentru care asociatul (…) ar fi dorit să modifice modalitatea de adoptare a hotărârilor (…). Așadar, aspectele reținute de instanța de fond în cuprinsul considerentelor nu au niciun fundament, fiind contrazise de chiar abordarea asociatului majoritar.

Și în cazul dedus judecății, dispozițiile art.192 alin.(2) din Legea nr.31/1990 protejează caracterul intuitu personae al societății și condiționează modificarea actului constitutiv de existența acordului unanim al asociaților, în mod simetric față de adoptarea actului constitutiv.

În actul constitutiv al (…) SRL, simpla referire la posibilitatea asociatului nemulțumit de hotărârea ce modifică actul constitutiv de a se retrage din societate nu poate conduce la înlăturarea dispozițiilor art.192 alin.(2) din Legea nr.31/1990, fiind clar și fără posibilitatea unei interpretări că actul constitutiv nu prevedea o derogare de la legea aplicabilă.

S-a subliniat, totodată, că dispozițiile art.192 alin.(2) din Legea nr.31/1990 se referă la numărul de voturi cu care poate fi luată o decizie având ca obiect modificarea actului constitutiv al societății în cadrul adunării generale a asociaților, iar nu la cvorumul cerut de lege și/sau de actul constitutiv pentru ca adunarea generală să poată adopta o hotărâre valabilă. Prin urmare, condiția unanimității vizează atât cvorumul cât și numărul de voturi necesar pentru luarea unei decizii ce vizează modificarea actului constitutiv.

(…) nerezonabil a se considera că actul constitutiv încheiat cu acordul de voință al tuturor asociaților poate fi modificat cu o majoritate simplă, fiind preferabilă aplicarea principiului mutuus consensus, mutuus disensus. În acest sens sunt și dispozițiile art. 1891 C.civ.

Ca atare, raportat la toate aspectele menționate supra, hotărârea instanței de fond este vădit nelegală, întrucât în cauză nu sunt incidente dispozițiile art.193 alin.(3) din Legea nr.31/1990, iar interpretarea prevederilor art. 16 din Actul constitutiv nu înlătură dispozițiile obligatorii ale art.192 alin.(2) din Legea nr.31/1990. Neîntrunirea unanimității cerută de lege atât la prima, cât și la a doua convocare conduce la imposibilitatea efectivă de adoptare a unei hotărâri de către cei doi asociați.

(B) O a doua critică s-a referit la soluțiile ce trebuie date capetelor de cerere vizând menționarea hotărârii instanței de judecată în Registrul Comerțului și radierea mențiunii nr. 23381/25.01.2022, ce are ca obiect cererea de depunere și menționarea în Registrul Comerțului a hotărârii (…) SRL nr.1/20.01.2022, capete ce trebuie admise în opinia apelantei-reclamante.

În context, se relevă că dispozițiile art.132 alin.(10) din Legea nr.31/1990 impun ca, în cazul constatării nulității absolute a hotărârii (…)  nr. 1/20.01.2022 a (…) SRL, să se procedeze la publicarea hotărârii instanței în Registrul Comerțului și în Monitorul Oficial pentru opozabilitate față de terți, că temeiul de drept al capătului de cerere vizând radierea îl reprezintă dispozițiile art.25 alin.(1) din Legea nr.26/1990, precum și că, în cazul în care instanța va admite cererea de chemare în judecată ce are ca obiect anularea hotărârii (…) SRL nr. 1/2022, se impune și radierea mențiunii nr.23381/25.01.2022 din Registrul Comerțului.

Apărări

5. Intimata-pârâtă (…) SRL a depus la data de 05.04.2023 întâmpinare, prin care a susținut că soluția pronunțată prin sentința civilă apelată este legală, temeinică și conformă situației de fapt și de drept deduse judecății, și, în consecință, a solicitat să se respingă, ca nefondat, apelul promovat de partea adversă pentru argumentele expuse pe larg în cuprinsul acestui act de procedură (filele 88-91).

Soluția Curții de Apel București

III.) Considerentele instanţei de apel care au fundamentat soluţia dată în cauză

Analizând apelul formulat, în raport de actele dosarului și de susținerile părților, prin prisma prevederilor legale incidente, Curtea constată următoarele:

6. În fapt, se cuvine reliefat că, la data de 20.01.2022, a avut loc, la a doua convocare, Adunarea Generală a Asociaţilor societăţii intimate (…) SRL, la care au participat ambii asociaţi ai acesteia: apelanta-reclamantă (…), care deţine 2% din valoarea totală a capitalului social şi numitul (…), care deţine 98% din valoarea capitalului social.

Prin convocator, la punctul 1 de pe ordinea de zi, s-a stabilit aprobarea modificării Actului constitutiv al societăţii, printre altele, a prevederilor art. 16, urmând ca acesta să aibă următorul conţinut: „Adunarea generală a asociaţilor decide prin votul unei majorităţi reprezentând cel puţin un procent de 75% din capitalul social (indiferent de numărul de asociaţi şi /sau mandatari prezenţi). Aceeaşi majoritate de decizie este necesară inclusiv pentru cazul în care urmează a se decide modificarea actului constitutiv.”

Prin hotărârea adunării generale a asociaților societății intimate (…) SRL nr. 1 din data de 20.01.2022 (filele 36-37 – dosar tribunal), s-a decis modificarea actului constitutiv al societăţii intimate (…) SRL potrivit propunerii din convocator, cu votul asociatului majoritar (…), deținând 98% din capitalul social. Apelanta (…), însă, a votat împotriva modificărilor actului constitutiv al societății, menţionând că nu semnează actul constitutiv întrucât hotărârea adoptată încalcă prevederile referitoare la adoptarea cu unanimitate a modificărilor actului constitutiv.

7. În drept, notează Curtea că, potrivit art.192 alin.(1) și (2) din Legea societăților nr. (…) (în forma în vigoare la data hotărârii atacate în cauză – 20.01.2022): „(1) Adunarea generală decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaţilor şi a părţilor sociale, în afară de cazul când în actul constitutiv se prevede altfel. (2) Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociaţilor, în afară de cazul când legea sau actul constitutiv prevede altfel.”

În speță, este de remarcat că, la art. 16 din actul constitutiv al societății intimate, s-a prevăzut că „adunarea generală a asociaților decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaților și a părților sociale” (la prima teză), precum și că, în cazul în care urmează a se decide modificarea actului constitutiv și unul sau mai mulți asociați nu este/nu sunt de acord cu această modificare, aceștia au dreptul de a se retrage din societate (la a doua teză).

Rezultă așadar, contrar celor reținute de prima instanță în considerentele sentinței atacate, că, prin clauza de la art.16 din actul constitutiv al societății intimate, asociații acesteia nu au derogat de la prevederile art.192 alin.(2) din Legea nr.31/1990 în ceea ce privește condițiile de adoptare a hotărârilor referitoare la modificarea actului constitutiv.

Într-adevăr, pentru a deroga de la regula unanimităţii, prevăzută de lege pentru ipoteza modificării actului constitutiv, era necesar ca actul constitutiv să prevadă expres şi neechivoc această împrejurare, adică să statueze că, şi pentru adoptarea unei hotărâri de modificare a actului constitutiv, se aplică regula majorităţii; or, actul constitutiv nu prevedea decât o regulă generală în sensul că adunarea generală decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaţilor şi a părţilor sociale.

(…) adevărat că dispozițiile art.192 alin.(2) din Legea nr.31/1990 pot fi înlăturate prin voința asociaților exprimată în actul constitutiv, însă, pentru a exista o derogare, este necesar ca manifestarea de voință să fie neechivocă, în sensul unei stipulații exprese privind înlăturarea regulii unanimității în privința hotărârilor referitoare la modificarea actului constitutiv.

Or, prin art.16 din actul constitutiv al societății intimate, nu s-au prevăzut în mod expres regulile de cvorum și majoritate necesare pentru adoptarea unor astfel de hotărâri, astfel că sunt aplicabile pe deplin dispozițiile art.192 alin.(2) din Legea nr.31/1990.

Faptul că asociații au prevăzut un drept de retragere în favoarea asociaților care nu sunt de acord cu modificările actului constitutiv nu are semnificația unei derogări de la regula unanimității prevăzută de lege, ci reprezintă doar o preluare (necorespunzătoare) a prevederilor art.194 alin.(2) din Legea nr.31/1990.

Această concluzie se impune și prin raportare la modificările adoptate prin hotărârea contestată în speță, printre acestea regăsindu-se inclusiv modificarea art.16 din actul constitutiv, în sensul eliminării regulii unanimității pentru adoptarea hotărârilor de modificare a actului constitutiv; o atare împrejurare atestă fără dubiu că voința inițială a asociaților a fost în sensul de a nu deroga de la dispozițiile art.192 alin.(2) din Legea nr.31/1990.

Cu alte cuvinte, dacă ar fi existat în actul constitutiv o astfel de prevedere, nu ar mai fi fost necesar ca, în convocatorul adunării generale, să fie introdusă o propunere de modificare a art.16 din actul constitutiv în sensul că regula majorității de 75% se aplică inclusiv pentru cazul în care urmează a se decide modificarea actului constitutiv.

Prin urmare, trebuie concluzionat că, pentru adoptarea hotărârii adunării generale a asociaților nr.1/20.01.2022, era necesară, conform regulii reglementate de art.192 alin.(2) din Legea nr.31/1990, întrunirea acordului ambilor asociați; or, o atare situație ce nu s-a întâmplat, așa cum s-a evidențiat anterior (la pct.6).

Pe de altă parte, Curtea constată că nu sunt incidente în speță dispozițiile art.193 alin.(3) din același act normativ, invocate de intimată în motivarea întâmpinării depuse în combaterea apelului de față (atunci când a susținut că, „față de prevederile art. 193 alin. 3 din Legea 31/1990 hotărârea de modificare a actului constitutiv este legală având în vedere ca a fost adoptată cu votul asociatului majoritar în cadrul adunării convocate din nou la cea de-a doua dată menționată în convocator”).

Astfel, se observă că, potrivit art.193 alin.(3) din legea societăților: „(…) adunarea legal constituită nu poate lua o hotărâre valabilă din cauza neîntrunirii majorității cerute, adunarea convocată din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numărul de asociați şi partea din capitalul social reprezentată de asociații prezenți.” (evidențierea redactorului).

Or, aceste prevederi legale, de vreme ce se referă la neîntrunirea „majorității cerute”, se aplică exclusiv în situația hotărârilor ce pot fi adoptate cu majoritate, în condițiile art.192 alin.(1), nu și în situația hotărârilor privind modificarea actului constitutiv, pentru care se aplică regula unanimității.

Altfel spus, chiar dacă hotărârea (…) atacată a fost adoptată la a doua convocare (prima convocare fiind pentru data de 19.01.2022, când a lipsit asociatul majoritar, conform procesului-verbal al ședinței (…) aflat la fila 29 – dosar fond)), Curtea nu poate reține legalitatea acesteia întrucât prevederile art.193 alin.(3) din Legea nr.31/1990 se aplică pentru orice alte hotărâri decât cele referitoare la modificarea actului constitutiv; pentru acestea din urmă, există o normă specială, derogatorie, în sensul necesității întrunirii unanimității, care nu face vreo distincție în raport de prima sau a doua convocare, devenind aplicabilă regula ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus (unde legea nu distinge, nici interpretul ei nu trebuie să o facă).

8. În consecință, față de ansamblul considerentelor care preced (punctele 6 și 7), Curtea reține că sentința atacată este nelegală și netemeinică întrucât hotărârea adunării generale a asociaților societății intimate (…) SRL nr. 1/20.01.2022 a fost adoptată cu vădita încălcare a prevederilor art.192 alin.(2) din Legea nr.31/1990, astfel că aceasta este lovită de nulitate absolută.

Sancțiunea nulității intervine, contrar apărărilor intimatei, ca efect al încălcării condițiilor cerute de lege pentru adoptarea valabilă a hotărârii, fără a fi necesară dovedirea unui prejudiciu, dispozițiile art.1.537 C.civ. din materia executării silite a obligațiilor nefiind, în mod evident, aplicabile raportului juridic dedus judecății.

De asemenea, calitatea de asociat deținută de apelanta-reclamantă este suficientă pentru a legitima formularea acțiunii de față în condițiile art.132 alin.(2) din Legea nr.31/1990, astfel încât nu este de trebuință existența unei vătămări, o atare cerință nefiind reglementată de vreun text legal aplicabil în cauză.

IV.) Soluția adoptată în cauză, inclusiv pe capetele accesorii de cerere și temeiul legal al acesteia

9. (…) de considerentele expuse în precedent (la punctele 6-8), Curtea constată că sunt parțial fondate criticile formulate prin cererea de apel, astfel încât, în temeiul art.480 alin.(2) C.proc.civ., va admite apelul declarat de apelanta-reclamantă (…) împotriva sentinței nr. (…)/26.10.2022, pronunțate în prezenta pricină de Tribunalul București – Secţia a VI-a civilă și va schimba sentința apelată, în sensul admiterii în parte a cererii de chemare în judecată, cu consecința constatării nulității absolute a hotărârii adunării generale a asociaților societății (…) SRL nr.1/20.01.2022.

10. Se va dispune, totodată, și menționarea prezentei decizii în registrul comerțului și publicarea sa în Monitorul Oficial al României – Partea a IV-a.

O atare soluție se impune în temeiul art.132 alin.(10) din Legea nr.31/1990, ce prevede că: „Hotărârea definitivă de anulare va fi menţionată în registrul comerţului şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. De la data publicării ea este opozabilă tuturor acţionarilor.”

11. În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect radierea mențiunii nr.23381/ 25.01.2022, ce a fost întemeiat pe dispozițiile art.25 din Legea nr.26/1990 privind registrul comerțului, Curtea relevă că, potrivit acestor prevederi legale, „orice persoană fizică sau juridică prejudiciată ca efect al unei înmatriculări ori printr-o mențiune în registrul comerțului are dreptul să ceară radierea înregistrării păgubitoare, în tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, în cazul în care prin hotărâri judecătorești irevocabile au fost desființate

în tot sau în parte sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicită radierea, dacă prin hotărârea judecătorească nu a fost dispusă menționarea în registrul comerțului”.

Or, prin decizia nr. X/20.03.2006, pronunțată de Înalta (…) de Casație și Justiție – Secțiile Unite și publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 656/28.07.2006, s-a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta (…) de Casație și Justiție și s-a stabilit, cu caracter obligatoriu, că, „în aplicarea dispozițiilor art. 25 din Legea nr.26/1990, republicată, astfel cum a fost modificat prin art. VIII pct. 23 din Legea nr. 161/2003, cererea de radiere a unei înmatriculări sau mențiuni din registrul comerțului este admisibilă numai în condițiile în care persoana fizică ori juridică, ce se consideră prejudiciată ca efect al unei înmatriculări sau ca urmare a efectuării unei mențiuni în registrul comerțului, face dovada existenței anterioare a unei hotărâri judecătorești irevocabile prin care au fost modificate, în tot sau în parte, ori au fost anulate actele ce au stat la baza înregistrării a cărei radiere se solicită, dacă prin acea hotărâre nu s-a dispus menționarea ei în registrul comerțului”.

Prin urmare, acest capăt de cerere va fi respins, întrucât acțiunea reglementată de art.25 din Legea nr. 26/1990 poate fi formulată numai ulterior obținerii unei hotărâri definitive prin care au fost modificate, în tot sau în parte, ori au fost anulate actele ce au stat la baza înregistrării a cărei radiere se solicită, cu respectarea, evident, a procedurii prevăzute de art.25 alin.(2) și (3).

12. Prezenta decizie este, față de obiectul cererii de chemare în judecată, o hotărâre definitivă, în baza art.132 alin.(9) teza a II-a din Legea nr. 31/1990, coroborat cu art.483 alin.(2) teza a II-a C.proc.civ., așa încât nu poate fi atacată cu recurs.

Te putem ajuta!

Firma Mea oferă consultanță specializată în dreptul afacerilor, Legea societăților comerciale. Te putem ajuta în chestiuni mai simple, precum este înființarea unei firme, dar și cu aspecte mai complicate, cum este o fuziune sau o divizare.

Nu ezita, contactează-ne!